Comisia Europeană a publicat, miercuri, un raport privind modul în care Uniunea Europeană a răspuns crizei coronavirusului. În document se arată că impactul economic al pandemiei a fost masiv, Comisia caracterizându-l drept un „șoc economic major”. În ciuda acestei evaluări, miniștrii de Finanțe ai blocului european nu au reușit, totuși, să ajungă la un acord în ceea ce privește planul de relansare economică post-pandemie, în condițiile unui nou conflict între țările din nordul și centrul Europei, conservatoare fiscal, și cele din sud, Italia și Spania, acestea din urmă fiind și cele mai afectate de coronavirus, transmite breakingnews.md cu referire la digi24.ro.
Deși toate statele-membre ale Uniunii Europene sunt de acord că trebuie să existe un plan și o strategie pentru limitarea efectelor negative asupra economiei, miniștrii de Finanțe reuniți nu au reușit să ajungă la o concluzie, miercuri. Eforturile miniştrilor de finanţe de a ajunge la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19 s-au prelungit în noapte de marţi spre miercuri, dificultăţile fiind generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului şi cele din sud, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa numitele coronabond-uri), informează agenţiile de presă internaţionale, citate de Agerpres.
Țările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabond-uri sau eurobond-uri, destinat relansării economiei după încheierea crizei. Printre aceste ţări se numără şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda.
„Eurobondurile reprezintă un răspuns serios şi adaptat”, a insistat luni seara premierul italian, Giuseppe Conte, a cărui ţară este cea mai afectată de pandemia COVID-19 (peste 17.127 de morţi). Statele din nordul Europei, în special Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută la Spania, ceea ce a determinant eşecul summitului din 26 martie. Mutualizarea datoriei (împărţirea poverii financiare) reprezintă o linie roşie pentru Berlin şi Haga, care refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu statele sudice foarte îndatorate şi a căror gestiune o consideră laxă.
În tabăra Germaniei şi Olandei se mai află Danemarca, Austria, Suedia şi statele baltice, conform unei surse europene. Chiar înainte de începerea reuniunii de marţi, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a făcut apel la miniştri „să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură”, fără a menţiona soluţia unei datorii comune.
Franţa spera să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui „fond de relansare” care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate.
Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.
„După 16 ore de discuţii, ne-am apropiat de un acord, dar nu am ajuns încă acolo. Am decis să suspend Eurogrupului care va continua mâine, joi”, a scris Mario Centeno pe contul său de Twitter.
Miniștrii de Finanțe europeni încearcă din nou să ajungă la consens
Miniştrii europeni de Finanţe vor face joi o nouă încercare pentru a ajunge la un punct de vedere comun cu privire la un set de măsuri fiscale necesare pentru a combate pandemia de coronavirus, după ce la prima reuniune care a avut loc marţi nu au putut depăşi divergenţele de opinie. Miza acestor discuţii îndelungate este un pachet de aproximativ 500 miliarde de euro compus din împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), un fond de garanţii pentru companii de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi sprijin pentru schemele naţionale de şomaj parţial.
Potrivit unor surse diplomatice, un subiect dificil în cadrul discuţiilor au fost eventualele condiţii care ar urma să fie ataşate împrumuturilor oferite de MES. Majoritatea miniştrilor europeni de Finanţe doresc să fie inclusă doar menţiunea că banii trebuie utilizaţi pentru a combate pandemia de coronavirus iar beneficiarii trebuie să adopte o politică fiscală responsabilă.
În schimb, Olanda a dorit să se meargă mai departe, ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra solicitând să fie impuse anumite condiţii economice concepute pentru fiecare ţară în parte, au precizat sursele, însă această solicitare a fost respinsă de alte state membre, în special Italia.
Dacă se va ajunge joi la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.
Premierul italian avertizează – un eșec acum poate să prăbușească întreaga Uniune Europeană
Prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a declarat pentru BBC că Uniunea Europeană riscă să colapseze ca proiect politic din cauza coronavirusului, dacă blocul european nu reușește să acționeze adecvat și coordonat pentru a ajuta țările cele mai puternic afectate de coronavirus.
Conte spune că Uniunea Europeană trebuie să răspundă pe măsura așteptărilor la „cel mai mare test cu care se confruntă de la Al Doilea Război Mondial și până în prezent”. Conte a dat acest interviu în condițiile în care Italia, Spania și alte țări europene încearcă să îi convingă pe liderii mai economi ai blocului european să accepte planul de datorie comună. „”
„Dacă nu reușim să suflăm viață nouă în proiectul european, riscul ca el să fie un eșec total este cât se poate de real”.
