Victoria Furtună critică intenția de desființare a celor 32 de raioane și împărțire a Republicii Moldova în trei regiuni. Potrivit acesteia, problema administrației publice locale nu este numărul unităților administrativ-teritoriale, ci modul în care sunt gestionate resursele și repartizate responsabilitățile.
„Problema țării nu a fost niciodată numărul raioanelor. Problema este cine administrează banii și cui răspunde”, a scris Furtună.
Ea susține că primăriile primesc tot mai multe responsabilități, fără resurse financiare și specialiști suficienți. Furtună invocă în acest context și pozițiile Consiliului Europei și ale experților CALM privind lipsa autonomiei financiare și a resurselor umane la nivel local.
Fosta candidată la funcția de președinte critică și argumentul privind reducerea numărului de funcționari și economiile care ar urma să fie obținute prin reformă. În opinia sa, dispariția bugetului raional nu înseamnă și dispariția cheltuielilor pentru școli, spitale sau drumuri.
„Schimbarea denumirii unui raion în «sector Nord» nu repară țevile și nu plătește profesorii”, afirmă Furtună.
Potrivit acesteia, reforma ar putea duce la centralizarea resurselor financiare și la creșterea dependenței primăriilor de autoritățile centrale. Ea susține că localitățile ar ajunge să solicite de la Chișinău resurse pentru necesitățile lor.
Furtună propune ca o reformă reală să prevadă venituri proprii pentru bugetele locale, precum și transferarea competențelor împreună cu resursele necesare. Totodată, ea cere prezentarea unor calcule privind costul tranziției, economia care ar urma să fie obținută și beneficiile concrete pentru localități.
„O reformă normală nu se măsoară prin câte raioane ștergi de pe hartă, ci prin cât de bine și simplu ajung să trăiască oamenii”, a declarat Victoria Furtună.
