Recent, ministrul moldovean de externe, Aurel Ciocoi, a declarat presei că ar fi de dorit „să terminăm cu comedia depunerii cererilor de aderare la Uniunii Europene” în condițiiile în care Uniunea Europeană a înghețat extinderea către Est. Declarația lui Ciocoi a fost interpretată ca fiind o dovadă a faptului că ministrul de externe nu crede în integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Interpretarea jurnaliștilor este răuvoitoare, ei cunosc faptul că autoritățile moldovene nu au de gând să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Mai mulți experți s-au expus la acest subiect.
La data de 11 noiembrie expertul asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogâldea, a declarat că „în următorii cinci ani, autoritățile moldovene nu își propun aderarea la Uniunea Europeană”. Mogâldea a explicat că reticența autorităților s-ar datora faptului că, în următorii 10-15 ani, Uniunea Europeană nu va oferi statelor din Parteneriatul Estic o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit expertului strategia autorităților ar fi în armonizarea politicilor interne cu cele ale Uniunii Europene.
Ministrul Ciocoi a declarat că în acest moment interesul statului moldovean este cel de a implementa Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. „Mai mult decât atât, eu aș merge mai departe și aș începe deja, unilateral, pornind de la bunăvoința autorităților noastre, să implementăm criteriile de la Copenhaga dar nu pentru a raporta la Bruxelles”, a menționat Ciocoi.
În condițiile în care oficialii de la Bruxelles-ul nu oferă statelor membre Parteneriatului Estic nici o perspectiva de aderare la Uniunea Europeana un stand by din partea statului moldovean referitor la depunerea unei cereri de aderare la Uniunea Europeană este firesc. Singura alternativă ar fi construirea unei politici externe multivectoriale prin implementarea Acordului de Asociere si aprofundarea relaților cu Federația Rusă și Statele Unite, țări care, în iunie 2019, alături de Uniunea Europeană, au avut agreementul pentru recuperarea democrației moldovenești și scoaterea din ecuația de putere a lui Vladimir Plahotniuc.
Constat că recuperarea democrației moldovenești a fost făcută inclusiv cu ajutorul politicienilor ruși și coincide cu stoparea extinderii către est a Uniunii Europene. Dimitri Kozak afirma recent că el a fost cel care a oferit Statelor Unite și Uniunii Europene soluția depășirii crize politice din Republica Moldova: „Am oferit o soluție, coaliția PSRM/ACUM a fost creată pentru decriminalizarea statului moldovean, pentru a crea condițiile pentru alegeri noi”, a menționat Kozak.
Soluția găsită de Kozak a însemnat re-implicarea Federației Ruse în formarea/destrămarea alianțelor politice din Parlamentul Republicii Moldova.
În condițiile în care Bruxelles-ul nu oferă statelor membre ale Parteneriatului Estic o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană interesul Moscovei pentru regiune devine firesc – un pol de atracție geopolitică se substituie cu altul.
În aceste noi condiții apare necesitatea ca autoritățile statului moldovean să definească foarte clar interesul național al Republicii Moldova. Expunerea autorităților la această temă poate fi făcută căci, după mai multă vreme, există o conlucrare, benefică, între Parlament, Președinție și Guvern. Consider că interesului național al statului moldovean ar trebui să aibe la bază două fundamente, modernizarea, prin implementarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană și reîntregirea statului prin reglementarea conflictului transnistrean.
Autor: Victor Nichituș
