Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a reafirmat opoziția față de aderarea la NATO a Finlandei și Suediei după ce guvernul suedez a confirmat oficial, luni, că intenționează să intre în alianța militară occidentală, potrivit BBC.
După ce vineri a spus că nu este posibil ca Turcia, membră NATO, să vadă în mod pozitiv planurile Suediei și Finlandei de a adera la Alianță, declarând că cele două țări sunt „casa multor organizații teroriste”, liderul turc și-a reiterat luni, într-o conferință de presă, poziția. Potrivit lui Erdogan, cele două națiuni scandinave nu trebuie să trimită delegații pentru a convinge Turcia, un membru-cheie al NATO, de planurile lor de a adera la Alianță.
Reprezentanți de rang înalt ai Suediei și Finlandei au anunțat că vor merge în Turcia pentru discuții al căror scop este să înlăture obiecțiile Ankarei în legătură cu aderarea la NATO, anunțase luni Ministerul suedez de Externe. Ankara susţine că Suedia şi Finlanda găzduiesc pe teritoriul lor persoane având legături cu grupări teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, inamic personal al lui Erdogan, pe care Turcia îl acuză că a coordonat un puci nereuşit în 2016, scrie Agerpres.
Suedia este un „incubator” de organizaţii teroriste şi există terorişti chiar în parlamentul de la Stockholm, a mai spus Erdogan. Guvernul suedez a confirmat oficial luni că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se Finlandei vecine într-o decizie care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invadării Ucrainei de către Rusia.
Suedia și Finlanda au fost ambele neutre de-a lungul Războiului Rece, iar decizia lor de a se alătura NATO reprezintă una dintre cele mai mari schimbări aduse arhitecturii de securitate a Europei timp de decenii, reflectând o schimbare radicală a opiniei publice în regiunea nordică, de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, potrivit The Guardian.
Decizia celor două guverne de a adera la NATO, ambele rămase neutre sau nealiniate de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a atras o reacție inițială virulentă din partea Rusiei, care a descris-o drept o greșeală gravă, cu consecințe de amploare.
Apoi, președintele rus Vladimir Putin a schimbat tonul, declarând că Rusia nu are nicio problemă cu aderarea Finlandei sau Suediei la NATO, întrucât nu există nicio amenințare directă prin acest pas, dar extinderea infrastructurii militare în cele două țări „va provoca un răspuns”.
