În ultima perioadă, se vorbește mult despre piața metalelor din Moldova. Dat fiind interesul sporit pentru această piață și constatând lipsa unor analize de profil în RM, am decis să republicăm un articol mai vechi al economica.net, care arată care e ponderea businessului respectiv în țara vecină. E adevărat că articolul, fiind din 2012, reflectă inclusiv și creșterea ce se atesta după criza din 2008-2009. Acum nu se știe cum va reacționa piața ca urmare a crizei mondiale provocate de COVID-19. Dar, indiferent de aceste nuanțe, materialul oricum pare relevant. Mai ales că în presă se „strecoară” sau sunt „strecurate” informații, care denaturează situația reală.
Negustorii de fier vechi ar putea avea un profit brut de circa 210 de milioane de euro în acest an, adică mai mult de un sfert din totalul încasărilor din export, potrivit datelor disponibile şi calculelor ECONOMICA.NET. Piaţa fierului vechi prosperă în România, relativ indiferentă la criză, sau mai ales datorită acesteia şi exporturilor. Piaţa este evaluată la 1,4 miliarde de euro.
Câştigurile rezultă din diferenţele dintre preţurile fierului vechi de pe piaţa internă şi cele externe, ca şi din diferenţele de curs valutar.
Pe piaţa internă, fierul vechi se vinde cu preţuri de până la 1,22 lei/ kg, adică aproximativ 270 de euro/ tonă, la un curs de 4,52 de lei/ euro.
Cele mai bune preţuri de pe piaţa internă sunt (cel puţin teoretic) cele obţinute prin licitaţii competitive la Bursa Română de Mărfuri (BRM). Preţul de 1,22 lei/ kilogram a fost înregistrat în ultima licitaţie BRM, din 5 iunie.
În schimb, exportatorii vând cu cel puţin 100 de euro mai scump pe pieţele externe.
Preţul mediu al ultimelor 3 luni pentru Sud Estul Europei este de 473 de dolari / tonă fier vechi , potrivit MetalPrices.com, ceea ce înseamnă o medie de circa 375 de euro/ tonă.
Din diferenţa dintre cele mai bun preţ la intern şi preţul extern exportatorii vor câştiga, anul acesta, 210 de milioane de euro, dacă volumul de export se va menţine la circa 2 milioane de tone, ca în anul trecut, aşa cum cred unii operatori de pe această piaţă.
Exportatorii vor încasa peste 750 de milioane de lei (3,393 miliarde de lei, la un curs mediu pe 2012 de 4,52 lei/ euro), pe fierul cumpărat cu 2,44 miliarde de lei, la un preţ maxim de achiziţie de 1,22 lei /kg.
Diferenţa de 953 de milioane de lei este tocmai profitul brut de 210 milioane de euro, calculat la acelaşi curs, potrivit datelor disponibile şi calculelor ECONOMICA.NET.
Câştigul poate fi şi mai mare. De pildă, fierul vechi de la fostul CET-ului din Botoşani s-a vândut recent cu 1,125 lei / kg, tot prin BRM.
La acest câştig se adaugă şi cel al jucătorilor angrosişti interni, care pot lua fierul vechi la preţuri mult sub 1 leu/kg, în funcţie şi de callitate, dar care mai au şi cheluieli de sortare şi compactare.
Pe internet există nenumărate oferte şi cereri de fier vechi la cele mai diferite preţuri, plecând de la 0,4 lei și până la 0,9 lei, sau între 160 de dolari și 250 de euro/tonă, pentru diferite sortimente de fier vechi.
Angrosiştii și marii reciclatori ai pieţei sunt, însă, cei care fac jocurile până în cele din urmă.
Exportul estimat pentru acest an, de peste 750 de milioane de euro, conform preţurilor actuale, este similar celui de anul trecut, de 769,1 milioane euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică şi Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine.
Preţul mediu de vânzarea fost anul trecut de 345,55 euro/ tonă. Preţurile depind atât de cantitate cât şi de tipul de fier vechi, potrivit sintezei a tranzacţiilor din ultimii 2 ani, primită de ECONOMICA.NET de la Bursa Română de Mărfuri, şi ataşată la acest articol.
La fierul vechi se mai adaugă şi exporturile de deşeuri de alte metale, cum este cuprul şi „resturile de cupru“, care au depăşit 300 de milioane de euro, anul trecut.
Cei mai mari 5 importatori de fier vechi din România sunt Turcia (82%), Grecia (6,6%), Germania (2,8%), Bulgaria şi Marea Britanie.
Traficul total de fier vechi a crescut în Portul Constanţa cu 61,88%, în intervalul 2005 – 2010, potrivit datelor Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, citate de Liga Navală Română (LNR). În 2010, Constanţa a derulat 93,81% din traficul total.
Evoluţia exporturlui de fier vechi a fost următoarea: 2005 – 1.151.414 tone; 2009 – 1.946.723 tone; 2010 – 1.863.951 tone; 2011 (9 luni ) – 1.400.598 tone.
„Datele indică un fapt interesant: odată cu izbucnirea crizei economice, exportul de scrap s-a relansat“, remarcă analiza LNR.
„Cei mai importanţi operatori de fier vechi din portul Constanţa sunt: Tomini Trading, Kirazoglu Corporation, European Metal Services, Romned Port Operator, Schenker Romtrans, Barter Trading Romania şi Decirom. Portul Midia a intrat mai târziu pe piaţa fierului vechi, a înregistrat o creştere spectaculoasă, cu vârf de trafic în 2008. Despre portul Mangalia se poate spune că a avut o prezenţă accidentală în traficul de scrap“, potrivit LNR.
La Constanţa şi-a deschis o sucursală şi Remat Holding, probabil cel mai cunoscut procesator din domeniu.
Mărimea pieţei
Cu o cifră de afaceri de de peste 170 milioane euro, în 2011, Remat estimează că are o cotă de piaţă la intern de cirac 10%, potrivit Gabrielei Panaite, directorul comercial al companiei. Pe primele 6 luni ale anului 2012, Remat Holding a avut afaceri de circa 70 de milioane euro.
Estimarea oficialilor Remat ridică piaţa de fier vechi din România la aproximativ 1,4 miliarde de euro în 2012.
Piaţa este însă marcată de mai multe probleme.
„Principala problemă a pieţei este scăderea cantităţii de deşeuri rezultate din producţie, ca urmare a diminuării capacităţilor de producţie ale marilor generatori. Şi, de asemeni: concurenţa neloială care exista în piaţă , încurajată de o legislaţie permisivă“, a mai declarat, pentru ECONOMICA.NET, Gabriela Panait, directoarea Remat Holding.
