Forțele armate sârbe se află în stare de alertă la „cel mai înalt nivel”, a declarat ministrul apărării Milos Vucevic, subliniind relațiile tot mai tensionate ale țării balcanice cu Kosovo, țara vecină, din cauza recentelor împușcături și blocaje, scrie The Guardian.
„Președintele Serbiei … a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire de luptă, adică la nivelul de utilizare a forței armate”, a declarat luni ministrul apărării, Milos Vucevic, într-o declarație.
El a adăugat că președintele Aleksandar Vucic a ordonat, de asemenea, ca forțele armate speciale să fie sporite de la 1.500 la 5.000 de militari, cât sunt în prezent.
Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat, de asemenea, că „toate unitățile (vor) intra imediat sub comanda șefului Statului Major General”.
Aceste ordine ale lui Vucic vin după ce șeful armatei, generalul Milan Mojsilovic, a fost trimis duminică la granița cu Kosovo.
„Situația de acolo este complicată și complexă”, a declarat duminică Mojsilovic.
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, dar Belgradul a refuzat să o recunoască și i-a încurajat pe cei 120.000 de sârbi din Kosovo să sfideze autoritatea Pristinei, în special în nordul țării, unde etnicii sârbi sunt majoritari.
Armata sârbă a fost pusă în stare de alertă sporită din cauza tensiunilor cu Kosovo de mai multe ori în ultimii ani – ultima dată în noiembrie, după ce guvernul a afirmat că mai multe drone au intrat în spațiul aerian sârb dinspre Kosovo.
La 10 decembrie, sârbii din nordul Kosovo au ridicat baricade pentru a protesta împotriva arestării unui fost polițist suspectat de implicare în atacuri împotriva ofițerilor de poliție de etnie albaneză.
Blocajele au coincis cu o creștere a numărului de împușcături raportate, ultima dintre ele duminică, potrivit forței de menținere a păcii conduse de NATO, KFOR.
Nordul Kosovo a fost deosebit de tensionat din noiembrie, când sute de lucrători de etnie sârbă din poliția kosovară, precum și din sectorul judiciar, cum ar fi judecătorii și procurorii, au renunțat la locul de muncă.
Aceștia protestau împotriva unei decizii controversate de a interzice sârbilor care trăiesc în Kosovo să folosească plăcuțe de înmatriculare emise de Belgrad – o politică care a fost în cele din urmă eliminată de Pristina.
Însă plecările în masă au creat un vid de securitate în Kosovo.
Pristina a încercat să programeze alegerile locale din 18 decembrie în municipalitățile cu majoritate sârbă, dar acestea au fost amânate după ce anunțul a provocat o indignare generalizată, iar principalul partid politic sârb a declarat că va organiza un boicot.
La 10 decembrie, un fost polițist suspectat de implicare în atacuri împotriva ofițerilor de poliție de etnie albaneză a fost arestat, ceea ce a scandalizat etnicii sârbi care au ridicat baricade care au paralizat traficul în jurul a două puncte de trecere a frontierei.
La doar câteva ore după ridicarea baricadelor, poliția kosovară a declarat că a suferit trei atacuri succesive cu arme de foc pe unul dintre drumurile care duc la frontieră.
KFOR, care și-a sporit prezența și patrulele în regiune în ultimele luni, a declarat că ultimul episod de violență a avut loc duminică, când au fost trase focuri de armă în direcția soldaților letoni încorporați în forță.
KFOR a precizat că investighează incidentul și a adăugat că nu au existat „răniți sau pagube materiale”.
Prim-ministrul sârb Ana Brnabic a declarat săptămâna trecută că situația cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”.
Dar Consiliul de securitate din Kosovo – care s-a reunit luni – a dat vina pe Serbia pentru ultima deteriorare a relațiilor.
Acesta a acuzat Serbia că „acționează cu toate mijloacele disponibile împotriva ordinii constituționale a Republicii Kosovo”.
Sârbii reprezintă aproximativ 120.000 din populația de 1,8 milioane de locuitori din Kosovo, care este predominant de etnie albaneză.
Din anul 2014, R. Moldova a detașat în misiunea internațională de menținere a păcii din Kosovo 17 contingente de pacificatori. Ultimul a fost detașat în luna iulie, curent și va activa timp de șase luni. Contingentul KFOR-17 al Armatei Naţionale este format din 40 de militari, infanteriști și specialiști în arma geniu, care vor executa misiuni de securitate şi pază a obiectivelor militare şi de patrulare a ariei de responsabilitate.
