Schema de preluare a controlului asupra Justiției: Cum se face transferul de putere

În iulie 2019, Maia Sandu anunță că sistemul judecătoresc este captiv, în special Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție. Ne amintim despre...

În iulie 2019, Maia Sandu anunță că sistemul judecătoresc este captiv, în special Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție. Ne amintim despre vizita „surpriză” la ședința CSM din vara lui 2019, când le-a cerut acestora „să plece”.

După ce au fost dați jos din funcție Președintele CSJ, Ion Druță și Vicepreședintele Colegiului Civil al CSJ, Oleg Sternioală, toată atenția a trecut asupra oamenilor lui Plahotniuc din CSM, la acea etapă:

Dorel Musteață (președinte interimar), Nina Cernat, Luiza Gafton, Anatolie Galben, Petru Moraru, Victor Micu, Mariana Grama – Timotin (profesor titular). Ulterior, pentru a reduce din influența nocivă a acestora a fost modificată legea CSM și a fost mărit numărul profesorilor din cadrul CSM, iar în urma concursului a fost numit suplimentar patru mebri: Elena Belei, Valentina Coptileț, Carolina Mihaeluță, Ion Crețu.

După aproape un an de la intrarea în funcție a noilor membri, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, cunoscut și ca „păpușarul PAS pentru justiție”, contestă la Curtea Constituțională modificarea la Lege și numirea noilor membri. Apoi a început târgul pe la spatele „Femidei cu ochii legați”.

Este interesant faptul că Curtea Constituțională nu s-a expus asupra admisibilității și a ținut această sesizare pur și simplu pe poliță, luând decizia de a o examina cu câteva zile înainte de Concursul la funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea CSM. De ce? Pentru că așa îi este convenabil lui Domnica Manole, să nu își strice „balanța în Curte” pentru interesele ei personale. Notăm că, fiind număr de 5 membri la CC, Domnica Manole poate juca și balansa între marele puteri politice autohtone pentru a negocia sau șantaja realizarea anumitor interese personale, cum e, spre exemplu, preluarea controlului asupra Curții de Apel Chișinău cu ajutorul prietenei ei fidele, Ana Panov (noul președinte interimar al Curții de Apel Chișinău), în complicitate cu Marina Anton (judecător din Curtea de Apel Chișinău, prietena lui Andrei Năstase).

Ultima operațiune e foarte interesantă și e rezultatul unei înțelegeri vaste între mai mulți oportuniști din sistemul de justiție, acoperit de paravanul „necesității curățirii sistemului” la solicitarea președintelui Maia Sandu. Pentru public aceste decizii sunt prezentate drept „reformare” ori „curățare”, iar în realitate aceste acțiuni sunt doar o preluare a controlului asupra justiției de către alte forțe, în interese strict personale.

Astfel, față de Dorel Musteață se pune sarcina să nu treacă nici un judecător nou la Curtea Constituțională (ca să-i asigure Domnicăi Manole controlul în continuare asupra deciziilor instanței). Musteață, care pe parcursul anilor s-a manifestat ca un negociator de interese personale, a condiționat realizarea acestei sarcini dacă sunt excluși cei patru profesori din componența CSM, pentru că „îl încurcă”. O altă condiție ultimativă înaintată de acesta este scoaterea din funcție a lui Vladislav Clima, Președintele Curții de Ape Chișinău (sunt bine cunoscute relațiile lor ostile, inclusiv pe motiv că Dorel Musteață știa despre intenția mai multor judecători de a convoca ședința extraordinară a Adunării Judecătorilor, pentru a-l exclude pe el din componența CSM, idee susținută și de Clima). Condiția respectivă a fost adusă la cunoștința Maiei Sandu prin intermediul lui Sergiu Litvinenco, care a avertizat-o că, în caz contrar, Dorel Musteață îl va numi pe socialistul Vasile Bolea judecător la Curtea Constituțională. Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco este și autorul proiectului de decret prezidențial, privind anularea numirii lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, în condițiile în care el nu este angajat al instituției prezidențiale.

Domnica Manole a înțeles că acum e momentul să avanseze și ea cu condiții ultimative. Astfel, condiția impusă de Manole în schimbul acceptării sesizării lui Sergiu Litvinenco și anulării numirii a 4 membri ai CSM, a fost preluarea de către ea a conducerii Curții de Apel Chișinău, prin numirea în fotoliul de președinte interimar a prietenei sale, Ana Panov. Cu puțin timp înainte de decizia CC prin care se anulează numirea celor 4 membri ai CSM, Manole și Musteață au bătut palma prin intermediul aceluiași Litvinenco. Zis și făcut! Dorel Musteață a scăpat de cei 4 membri incomozi la CSM și a preluat interimatul printr-o schemă imposibil de înțeles juridic, iar drept răsplată, Dorel Musteață o desemnează pe Ana Panov președinte interimar al Curții de Apel Chișinău.

Acum atenție la un aspect juridic foarte important! Curtea de Apel Chișinău are doi vicepreședinți – Nelea Budăi, cu mandat deplin, și Iurie Iordan care exercită interimatul de vicepreședinte. Astfel apare întrebarea logică și juridică: dar care e menirea vicepreședintelui, dacă nu executarea atribuțiilor președintelui pe perioada lipsei acestuia?

În final, jocul inițiat la solicitarea Maiei Sandu de „curățire a sistemului judecătoresc”, realizat de Dorel Musteață și Domnica Manole, a adus în final la faptul că CSM la moment este fix în aceiași componență ca și în iunie 2019 când Parlamentul cu majoritatea PAS-PPDA-PSRM a declarat Moldova „stat capturat”. Aceeași componență la ședința căreia a fost prezentă „surprinzător” Maia Sandu, în calitate de prim-ministru, în vara lui 2019. Adică, această componență a CSM în iunie-iulie 2019 era „a statului capturat de Plahotniuc”, iar acum această componență a CSM e… Răspund: capturată de alte forțe care trag sforile în justiție și nu sunt deloc interesate în reformarea reală a acesteia.

În final, o întrebare retorică: ce a schimbat Maia Sandu în justiție? Doar pârghiile celor care o influențează? I-a dat posibilitatea Olesei Stamati să-i dicteze lui Dorel Musteață ce să facă? Cei din Președinție se pare că nici nu înțeleg ce oameni corupți îi susțin și ce scheme realizează aceștia în „justiția reformată”. Poate îi ajută SIS cu un raport pe activitatea acestor personaje din justiție? Sunt sigur că Maia Sandu va afla multe lucruri interesante și care nu au nimic în comun cu justiția corectă.

Corneliu Gandrabur, licențiat în drept

In this article