R. Moldova ar trece de la statutul de neutralitate stipulat în Constituție la o susținere nesăbuită a poziției agresive a Occidentului, adoptând declarații anti-ruse precum cea votată ieri în Parlamentul de la Chișinău.
Declarația a fost făcută de șeful Comitetului internațional al Consiliului Federației, camera superioară a legislativului rus, Grigori Karasin.
„Iarăși vești îngrijorătoare din Chișinău. Continuă deriva R. Moldova de la neutralitatea stipulată chiar în Constituția sa. Astăzi, Parlamentul lor, la inițiativa pro-europeanului Partid Acțiune și Solidaritate a adoptat așa zisa ”Declarație privind agresiunea rusă împotriva Ucrainei”. Acesta este un nou atac la adresa noastră și reprezintă, în fond, susținerea nesăbuită a poziției agresive a Occidentului” a scris Karasin într-o postare pe canalul său de Telegram.
Oficialul rus a remarcat că în astfel de acțiuni se întrevede agenda de politică internă adoptată de Chișinău – ”să se aprindă isteria care a fost deja lansată în R. Moldova la sugestia Kievului cu evidentă tentă anti-rusă”.
„În general, toate acestea reprezintă simptome periculoase de instabilitate în politica internă și externă a Republicii Moldova. Vom urmări cu atenție”, a conchis Karasin.
Ieri, și MID-ul rus a reacționat la declarația adoptată de Parlamentul R. Moldova cu privire la agresiunea rusă în Ucraina.
„Pe 2 martie, parlamentul moldovenesc a adoptat o rezoluție anti-rusă întocmită în spiritul unor acțiuni similare care au fost emise anterior în structurile europene și euro-atlantice și în țările individuale ale UE și NATO. Astfel, deputații au fost de acord cu cele mai odioase declarații ale curatorilor lor occidentali” se menționează în comentariul MID-ului de la Moscova.
Amintim că, ieri, cu votul majorității deputaților, Parlamentul a adoptat în cadrul ședinței de azi Declarația cu privire la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Potrivit parlamentarilor, acest act de agresiune fățișă reprezintă o încălcare flagrantă şi gravă a principiilor dreptului internaţional şi a angajamentelor internaţionale asumate de Federația Rusă, prevăzute inclusiv de Carta ONU, Actul final al CSCE de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, Memorandumul de la Budapesta din 1994 şi de Actul fondator NATO-Rusia.
