Premierul armean Nikol Paşinian informează că teritoriul, cu o suprafață de 86 600 de kilometri pătrați, pe care țara sa este gata să-l recunoască al Azerbaidjanului, include și Nagorno-Karabah. Declarațiile au fost făcute pe 22 mai, scrie Interfax.
„Teritoriul de 86 600 de kilometri pătrați include și Nagorno-Karabah. Este important să consemnăm că Erevanul afirmă că problemele privind drepturile și securitatea armenilor din Karabahul de Munte ar trebui discutate în formatul de negocieri Baku-Stepanakert (capitala autoproclamatei republici Nagorno-Karabah)”, a declarat Nikol Paşinian.
Potrivit lui Paşinian, Armenia și Azerbaidjan poartă negocieri intense în jurul unui acord de pace.
„Situația militaro-politică din regiunea noastră continuă să fie tensionată. Pentru a depăși această situație, considerăm importantă avansarea agendei de pace. Sperăm să ajungem la un acord în jurul textului cât mai repede posibil și să îl semnăm”, a spus el.
La rândul său, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev și-a exprimat speranța pentru un rezultat pozitiv în negocierile privind un tratat de pace între Baku și Erevan.
„Sperăm că negocierile vor duce în cele din urmă la o pace durabilă în Caucazul de Sud, în ciuda faptului că teritoriile Azerbaidjanului au fost sub ocupație armeană timp de aproximativ 30 de ani, iar un milion de azeri au fost expulzați din casele lor”, a declarat Ilham Aliyev, după întrevederea de ka Vilnius cu președintele lituanian Gitanas Nauseda.
Aliyev a menționat că a discutat cu Nauseda despre negocierile privind un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia, precum și chestiunile regionale.
Totodată, președintele Azerbaidjanului susține că Baku face totul pentru a normaliza relațiile, depune eforturi constructive. Mai mult, acesta consideră că un tratat de pace între Azerbaidjan și Armenia este inevitabil și „ar trebui să respecte normele și principiile dreptului internațional”.
Amintim că pe 30 aprilie 2023, la Washington au avut loc negocieri între Armenia și Azerbaidjan pentru normalizarea relațiilor. Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că „părțile au făcut progrese semnificative în rezolvarea unor probleme complexe”.
După aceea, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit la Bruxelles , mediați de UE, pentru a negocia o pace durabilă.
***
La mijlocul lui iulie 2020, la frontiera dintre Armenia și Azerbaijdan au avut loc schimburi de focuri, în urma cărora au murit câteva zeci de oameni. În urma acestui conflict, între comunitățile de azeri și armeni au avul loc confruntări în afara celor două țări, de exemplu la Moscova. Și la Chișinău a avut loc un protest organizat de Congresul Azerilor din Republica Moldova. În fața ambasadei Armeniei, spiritele s-au încins între comunitatea azeră și cea armeană. Ulterior, ambasadorul Azerbaidjanului la Chișinău a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean.
Conflictul dintre cele două țări sud-caucaziene a apărut în 1988 din cauza revendicărilor teritoriale ale Armeniei față de Azerbaidjan. Nagorno-Karabakh și șapte regiuni învecinate – 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului – se află sub ocupația forțelor armate armene.
Cele patru rezoluții ale ONU adoptate de Consiliul de Securitate al ONU 822, 853, 874 și 884, care necesită retragerea completă și necondiționată a trupelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, încă nu sînt puse în aplicare de Armenia.
