Monica Babuc a devenit directoarea Institutului Cultural Român, filiala Chișinău

Miercuri, 29 martie, Monica Babuc, politiciană și istorică din Republica Moldova, va fi audiată în Comisiile de cultură şi de politică externă din Senatul României pentru funcția de...

Miercuri, 29 martie, Monica Babuc, politiciană și istorică din Republica Moldova, va fi audiată în Comisiile de cultură şi de politică externă din Senatul României pentru funcția de directoare a Institutului Cultural Român din Chișinău, potrivit mai multor surse Libertatea din ICR și MAE.

Oficial, propunerea a fost făcută de președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, și aprobată de Ministerul Culturii și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Neoficial, spun sursele Libertatea din cadrul Institutului Cultural, Babuc a fost propusă de PSD.

„Potrivit înțelegerii la nivel de coaliție, funcția de director al ICR Chișinău revine PSD, partid care s-a gândit să facă o afacere politică din această numire și astfel a propus-o pe Monica Babuc, o apropiată a oligarhului fugar Plahotniuc”, explică sursele ziarului. Scopul ar fi ca social-democrații să-și crească scorul electoral peste Prut cu ajutorul capitalului și influenței politice ale fostei ministre.

Mai multe surse din ICR au declarat pentru Libertatea că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis MAE român un mesaj în care își exprimă rezervele cu privire la propunerea Monicăi Babuc pentru șefia ICR Chișinău. MAE și Administrația Prezidențială din Republica Moldova nu au răspuns încă solicitărilor de a comenta existența mesajului Maiei Sandu către autoritățile românești.

Până la publicarea articolului, nici președintele ICR, Liviu Sebastian Jicman, nu a răspuns întrebărilor adresate de ziarul românesc.

Monica Babuc a fost, în Republica Moldova, ministru al culturii (mai 2013-iulie 2017), ministru al educației, culturii și cercetării (iulie 2017-iunie 2019) și vicepreședinte al Parlamentului moldovean (iunie 2019-decembrie 2020). A ocupat și fotoliul de deputată în două mandate (2014-2015, 2019-2021). Toate aceste funcții au fost obținute cu sprijinul Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune în care s-a înscris în 2010. În 2015, Babuc a candidat la alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, obținând 2,17% din voturi.

Între 2016 și 2019, PDM a fost condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care are mai multe dosare penale deschise în Republica Moldova, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crimă organizată.

După fuga lui din 2019, Babuc, care anterior fusese și vicepreședintă a PDM, a preluat conducerea interimară a formațiunii politice. La Chișinău, Babuc este cunoscută drept o apropiată a fugarului Plahotniuc și una dintre persoanele de încredere din anturajul acestuia, confirmă o sursă din Republica Moldova.

În ieșirile publice, Monica Babuc a susținut că nu a mai vorbit niciodată cu Plahotniuc de la fuga acestuia, însă a recunoscut că l-a cunoscut bine.

În noiembrie anul trecut, PDM și-a făcut un rebranding. Și-a schimbat denumirea în Partidul Social Democrat European (PSDE). Evenimentul a fost găzduit de un congres în care Babuc a criticat executivul de la Chișinău și a lăudat guvernul condus de Pavel Filip, aflat la cârma țării până în 2019 și condus din umbră de Plahotniuc.

La congresul PDM au fost prezenți și mai mulți social-democrați: liderul PSD, Marcel Ciolacu, ministrul culturii, Lucian Romașcanu și fostul ministru al apărării Vasile Dîncu. Ciolacu a vorbit despre parteneriatul strategic dintre PSD și PSDE, ulterior având și o întrevedere cu primarul prorus al Chișinăului, Ion Ceban.

„PSDE a devenit o filială a PSD. Prin intermediul acestui satelit, PSD vrea să-și ridice scorul electoral în Moldova. În sensul acesta a propus-o pe Babuc ca șefă la ICR Chișinău, promisiunea ei fiind că va aduce voturi pentru PSD din Moldova, în perspectiva alegerilor din 2024. Avem de-a face cu transformarea unei instituții culturale a statului român într-o filială a PSD”, au explicat sursele Libertatea.

In this article