O nouă analiză pune la îndoială probele împotriva lui Ilan Șor, deoarece doi foști oficiali de rang înalt din cadrul forțelor de ordine din SUA și-au prezentat concluziile, după ce au studiat probele judiciare prezentate împotriva lui Șor în cazul fraudei bancare.
În 2016, Procuratura Anticorupție din Moldova l-a acuzat pe Șor de fraudă și spălare de bani în contextul delapidării băncilor moldovenești.
Justin Weddle are o experiență vastă în investigarea crimei organizate și a spălării de bani. Anterior, a deținut funcția de procuror adjunct al SUA pentru Districtul de Sud din New York și consilier juridic al Ministerului de Justiție din SUA, în cadrul a două centre de cooperare a organelor de drept, cu sediul la București, responsabile de criminalitatea și corupția transfrontalieră în întreaga regiune, inclusiv în Moldova.
Analizând probele împotriva lui Șor, Weddle a pus sub semnul întrebării dovezile pe care Instanța și-a bazat deciziile, declarând că: “Deoarece părțile critice ale deciziei Curții de Apel s-au bazat pe martori incompetenți, care au prezentat doar zvonuri în calitate de probe, care nu au fost supuse confruntării și verificării încrucișate a dovezilor și mărturiilor, aceasta nu corespunde principiilor fundamentale, care asigură siguranța în conformitate cu principiile sistemului american de justiție” și că “nici decizia Curții de Apel din Moldova și nici argumentele acesteia nu trebuie considerate ca o bază de încredere pentru ca instituțiile americane să tragă concluzii despre Șor și comportamentul lui”.
Weddle face referire, de asemenea, la problemele majore ale sistemului judiciar moldovenesc, citând rapoartele Departamentului de Stat al SUA și cele publice, care confirmă lipsa de independență și imparțialitate a sistemului judiciar moldovenesc. El scrie: “Faptul că Curtea de Apel s-a bazat pe probe incompetente în fața obiecțiilor și argumentelor lui Șor despre insuficiența dovezilor sugerează că instanța nu a fost independentă sau imparțială. Aceasta indică încă un motiv, care explică că decizia Curții de Apel nu îndeplinește standardele americane de siguranță”.
Matthew Hawk – fost agent special al Biroului Federal de Investigații al SUA (FBI), cu o experiență de peste 26 de ani în conducerea investigațiilor penale transfrontaliere răsunătoare în diferite jurisdicții, inclusiv în Ucraina, România, Marea Britanie și Finlanda. El a efectuat o analiză separată a cazului împotriva lui Șor și a concluzionat că ” în procesul de anchetare, guvernul Moldovei a admis abateri semnificative” și că “autoritățile moldovenești nu au întreprins unii pași esențiali, bazați pe bun simț, pentru verificarea corectitudinii și autenticității probelor-cheie, care au fost prezentate instanței, inclusiv informațiile furnizate de o firmă privată de consultanță terță, care a efectuat o evaluare în scopuri de audit intern și evidenței exculpatorii ale declarațiilor benevole ale pârâtului”.
Similar concluziilor lui Weddle, Hawk consideră că, în SUA, dovezile prezentate împotriva lui Șor nu ar fi trecut pragul legal pentru a fi pus sub acuzare. El scrie: “Având în vedere aceste nereguli, ancheta, în opinia mea, nu ar fi fost suficientă pentru a trece pragul concluziilor acuzatorii ale Ministerului Justiției, dacă investigația ar fi fost condusă în SUA de către FBI”.
Bazându-se pe propria experiență în investigarea infracțiunilor din Europa de Est, Hawk consideră că este probabil ca Șor să fi fost folosit ca țap ispășitor și scrie: “În special, cazul lui Șor coincide cu experiența mea în fostele republici sovietice, unde oamenii de afaceri privați și oligarhii folosesc adesea, în calitate de țapi ispășitori, alți oligarhi/oameni de afaceri mai puțin influenți”.
Hawk atrage atenția că Șor era un tânăr om de afaceri cu mult mai puțină avere, faimă și influență politică, care s-a implicat în această schemă câțiva ani mai târziu, după ce banca a devenit practic insolvabilă. Hawk afirmă: “Prin urmare, este greu de înțeles de ce Șor a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea la fel de lungă ca și alți participanți, mult mai vinovați.”
În continuare el susține: “Reieșind din experiența mea, neregulile pe care le-am descris în acest raport ridică mari suspiciuni că ancheta a fost gestionată centralizat și în baza unui scenariu scris din timp, pentru a condamna o anumită victimă”.
Hawk atrage atenția de asemenea asupra vitezei record cu care s-a derulat ancheta în cazul lui Șor: “Mă îndoiesc că o investigație atât de amănunțită ca în cazul Șor ar fi putut fi realizată în 20 de luni. Aceasta a fost o anchetă complexă a infracțiunilor financiare legate de presupusul furt al unui miliard de dolari SUA și care au fost îndreptate împotriva celor mai puternici politicieni și oameni de afaceri din țară”.
De asemenea, Weddle și Hawk se arată profund îngrijorați de depozițiile făcute de martorul cheie împotriva lui Șor, Matei Dohotaru, precum și de raportul Kroll care a stat la baza condamnării.
Weddle susține că „dovezile” lui Dohotaru nu au fost competente și nu au fost supuse confruntării de martori sau interogatoriului încrucișat al lui Șor. Dohotaru, potrivit mărturiilor sale, a fost angajat al Băncii Națioane a Moldovei, care nu a avut cunoștințe personale despre operațiunile de la Banca de Economii sau Banca Socială. Iar în loc de „cunoștințe personale Dohotaru invoca opiniile și presupunerile sale, deseori bazate pe zvonuri vagi”.
Hawk remarcă, de asemenea, că avocaților lui Șor li s-a refuzat interogatoriul încrucișat al lui Dohotaru. Hawk susține că, reieșind din experiența sa, „acestea sunt dovezi clare că nici rapoartele Kroll, nici declarațiile lui Dohotaru, care sunt întemeiate pe rapoartele Kroll, nu au fost verificate de acuzatori niciodată”.
În ceea ce privește rapoartele Kroll, Hawk scrie că nu a reușit să găsească nicio trimitere la vreo analiză independentă realizată de autoritățile moldovenești pentru a verifica concluziile Kroll. În schimb, el scrie că „trimiterile la rapoartele Kroll în hotărârile judecătorești demonstrează că autoritățile au acceptat rapoartele Kroll drept adevăr incontestabil”.
Având o experiență personală cu Kroll, Hawk scrie: “Nu-mi amintesc niciun caz în întreaga mea carieră în care constatările Kroll să fi fost acceptate drept dovezi fără nicio analiză/verificare independentă din partea autorităților. Motivul este evident – Kroll nu este un organ de investigație, iar calificarea constatărilor sale drept adevăr incontestabil înseamnă, efectiv, că acesta investighează în numele autorităților. Acest lucru este pur și simplu inacceptabil.”
În decembrie 2023, Matei Dohotaru a fost interogat de către echipa juridică a lui Ilan Șor în SUA, în urma unui proces judiciar încununat cu succes. În cadrul interogatoriului, el nu a mai putut confirma faptul că este la curent cu presupusele dovezi pe care le-a prezentat împotriva lui Șor în 2017.
Dosarul împotriva lui Ilan Șor este încă pe rol la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova.
