Declaraţia finală de la summitul din Elveţia privind pacea în Ucraina a fost aprobată doar de 78 din cele 93 de state participante, potrivit unei liste publicate duminică de gazdele elveţiene, citată de DPA, potrivit Agerpres.
Între ţările care nu au susţinut declaraţia se numără şase state din grupul G20 al principalelor economii ale lumii – Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, India şi Indonezia. Nici Armenia, Bahrein, Thailanda, Libia, Emiratele Arabe Unite, Columbia şi Vaticanul nu au semnat.
Alte două țări, Irakul și Iordania și-au retras semnăturile, potrivit listei țărilor și organizațiilor care au susținut comunicatul comun , publicat pe site-ul Consiliului Federal Elvețian.
Conferinţa de pace pentru Ucraina, organizată la cererea Kievului şi la care Rusia nu a fost invitată, a avut loc sâmbătă şi duminică în staţiunea elveţiană Burgenstock.
Textul, susţinut de marea majoritate a celor circa 100 de participanţi, reafirmă de asemenea „principiile suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor, inclusiv Ucraina”.
„Considerăm că pentru a ajunge la pace este nevoie de participarea tuturor părţilor şi dialog între toate părţile. Am decis de aceea să luăm măsuri concrete, pe viitor, în domeniile menţionate mai sus, cu un angajament sporit al reprezentanţilor tuturor părţilor”, se adaugă în document.
Acesta mai subliniază şi că „securitatea alimentară nu trebuie în niciun caz militarizată”, în contextul în care invazia Ucrainei, unul din principalii exportatori de cereale din lume, a avut repercusiuni dramatice asupra aprovizionării, la fel şi oprirea exporturilor de îngrăşăminte ruse.
În final, comunicatul cere eliberarea tuturor prizonierilor de război, precum şi a „copiilor ucraineni deportaţi ilegal”.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a subliniat că Summitul Global s-a bazat pe formula ucraineană pentru pace și că nu au fost luate în considerare planuri sau propuneri alternative, făcând referire la „ultimatumul” lui Putin.
„Ultimul ultimatum al lui Putin nu a stârnit nicio poftă la summit, pentru că toată lumea înțelege că s-a făcut cu un simplu scop – să creeze un fel de val de PR în ajunul summit-ului. Au înțeles că inteligența lor funcționează bine, iar serviciile de informații au raportat că summit-ul va fi mare și de succes și au trebuit să-l întrerupă cu ceva, așa că au folosit o „arma nucleară” politică în persoana lui Putin, iar el a trebuit să încerce personal să ne perturbe summit-ul.
Propunerile lui nu au fost luate în serios pentru că, din nou, există două greșeli fundamentale: limbajul ultimatumurilor și a doua – ce fel de cerere este ca o țară suverană să-și părăsească propriul teritoriu suveran?” a spus Kuleba, răspunzând la întrebarea despre modul în care declarațiile președintelui rus din 14 iunie au fost percepute de participanții la summit.
