Cetățenii ruși care vor fi sancționați de Republica Moldova

Autoritățile de la Chișinău vor impune sancțiuni inclusiv unor colonei și generali ruși responsabili pentru invazia Ucrainei, transmite breakingnews.md cu referire la zdg.md.

Măsurile restrictive prevăd interdicție de călătorie aplicabilă persoanelor fizice și înghețarea fondurilor care se aplică atât persoanelor fizice, cât și entităților. În plus, persoanelor și entităților din UE li se va interzice să pună direct sau indirect fonduri la dispoziția celor introduși în lista de sancțiuni.

Ziarul de Gardă a identificat și vă arată cine sunt cetățenii ruși asupra cărora R. Moldova va aplica sancțiuni, inclusiv pentru încălcarea drepturilor omului în Ucraina. 

R. Moldova s-a aliniat sancțiunilor UE

La începutul lunii martie curent, R. Moldova s-a aliniat regimului de sancțiuni ale Uniunii Europene (UE) legat de abuzurile împotriva drepturilor omului, echivalentul Legii Magnitsky la nivel european. Regimul de sancțiuni în acest domeniu a fost instituit de UE în premieră în decembrie 2020. Ulterior, lista a fost completată cu noi persoane și entități.

Ofițeri de poliție care au arestat și maltratat femei protestatare împotriva războiului

În cea mai recentă actualizare a listei persoanelor sancționate de UE pentru încălcarea drepturilor omului a fost inclus comandantul Secției de poliție Moscova, Alexander Fedorinov. Acesta este acuzat că, în calitatea sa de șef interimar al secției de poliție în martie 2022 a autorizat arestarea și detenția arbitrară, precum și torturarea ulterioară a femeilor protestatare împotriva războiului. 

La ordinele lui Fedorinov, ofițerul de poliție al Secției de poliție Moscova, Ivan Ryabov, a reținut în mod arbitrar și a torturat femei protestatare împotriva războiului în martie 2022, motiv pentru care a ajuns pe lista sancțiunilor UE. Victimele lui Ryabov declară că acesta le-a bătut, le-a sufocat cu pungi de plastic și le-a abuzat fizic și verbal timp de șase ore.

Pentru încălcarea drepturilor omului în Ucraina sancțiuni va primi și generalul-maior Nikolai Kuznețov, membru al forțelor armate ale Federației Ruse. Kuznetsov este comandant al unității care a luat parte la invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia, iar membri ai unității sale au participat în mod sistematic la acte de violență sexuală și de viol în Ucraina în martie/aprilie 2022.

Colonelul rus cu o divizie care a comis acte de violență sexuală și bazată pe gen împotriva populației civile ucrainene

În lista sancțiunilor a fost inclus și colonelul Ramil Ibatullin, care a luat parte la invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia în calitate de comandant al Diviziei a 90-a blindate a Gărzii. În martie 2022, divizia aflată sub comanda sa a participat la ofensiva către Cernihiv și Kiev. El este acuzat că, în cursul ofensivei, membrii diviziei sale au comis acte de violență sexuală și bazată pe gen împotriva populației civile ucrainene. După ce aceste fapte au devenit publice, Ministerul Apărării al Rusiei l-a promovat pe Ibatullin în gradul de colonel.

Autoritățile ucrainene au acuzat mai mulți membri ai Diviziei a 90-a blindate a Gărzii de comiterea unor acte de violență sexuală și bazată pe gen, inclusiv violarea unei femei însărcinate lângă Kiev, asasinarea unui civil după violarea repetată a soției sale în prezența unui copil mic, precum și participarea membrilor acestei diviziuni la violuri în grup.

Un fost șef al penitenciarelor din Federația Rusă, implicat în încarcerarea lui Aleksei Navalnîi

Pe lista de sancțiuni UE la care s-a aliniat R. Moldova sunt vizați alți patru cetățeni ruși responsabili pentru încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi.

Fostul director al Serviciului Federal al Penitenciarelor din Rusia (FSIN), Alexander Kalashnikov, este unul dintre persoanele supuse sancțiunilor. Acesta și-a exercitat mandatul în perioada 8 octombrie 2019 – 25 noiembrie 2021, timp în care a supravegheat toate activitățile FSIN. Potrivit Consiliului UE, în calitatea sa de director al FSIN, el a fost responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului în Rusia, inclusiv de arestări și detenții arbitrare.

Kalashnikov a avut un rol esențial în cazul opozantului rus Aleksei Navalnîi, motiv pentru care a ajuns pe lista celor sancționați. Mai exact, în timp ce Navalnîi se afla în convalescență în Germania (septembrie 2020 – ianuarie 2021), după ce a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din grupul Noviciok, FSIN a solicitat, la 28 decembrie 2020, ca acesta să se prezinte imediat în fața unui consilier de probațiune, în caz contrar fiind pasibil de o pedeapsă cu închisoarea pentru încălcarea unei condamnări cu suspendare pentru fraudă. În 2018, respectiva condamnare pentru fraudă fusese considerată drept arbitrară și inechitabilă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

La 17 ianuarie 2021, acționând pe baza ordinelor lui Alexander Kalashnikov, ofițerii FSIN l-au reținut pe Alexei Navalnîi la sosirea acestuia pe aeroportul din Moscova. Arestarea lui Alexei Navalnîi se bazează pe o decizie din partea tribunalului orașului Himki, care la rândul său a fost emisă la solicitarea FSIN. La sfârșitul lunii decembrie 2020 FSIN solicitase deja ca o instanță să înlocuiască condamnarea lui Alexei Navalnîi cu suspendare cu o pedeapsă cu închisoarea. La 17 februarie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dispus ca Guvernul Rusiei să îl elibereze pe Aleksei Navalnîi.

General al Justiției ruse

În lista persoanelor sancționate, tot pe cazul închisorii lui Navalnîi, se regăsește și generalul de justiție al Federației Ruse, Alexander Bastrykin. Acesta este președinte al Comisiei de Anchetă a Federației Ruse din ianuarie 2011, fiind responsabil, așa cum a constatat Consiliul UE, de campanii represive larg răspândite și sistematice desfășurate de Comisie împotriva opoziției din Rusia, prin care membrii opoziției sunt vizați și anchetați. Anume această Comisie a lansat la 29 decembrie 2020 o anchetă privind liderul opoziției, Aleksei Navalnîi, prin care acesta a fost acuzat de fraudă la scară largă.

În 2016, președintele rus Vladimir Putin i-a acordat lui Alexander Bastrykin cel mai înalt grad prevăzut de legea „Cu privire la Comitetul de anchetă al Federației Ruse” – General al Justiției Federația Rusă.

Procurorul general al Federației Ruse și oficialul responsabil de reprimarea violentă a protestelor și a demonstrațiilor

Un alt oficial rus aflat pe lista de sancțiuni, și tot din cauza dosarelor instrumentate împotriva lui Aleksei Navalnîi, este procurorul general al Federației Ruse, Igor Krasnov.

În 2021, Parchetul condus de Krasnov a solicitat și primit acceptul ca Serviciul Federal de Supraveghere în domeniul comunicațiilor, tehnologiei informației și comunicării în masă (Roskomnadzor) să restricționeze accesul la site-urile opoziției și la conturile acesteia pe rețele sociale care conțineau informații cu privire la adunări planificate ale susținătorilor lui Aleksei Navalnîi. La fel, Parchetul General a susținut solicitarea FSIN de a transforma condamnarea cu suspendare pronunțată împotriva lui Aleksei Navalnîi într-o cauză privind o presupusă fraudă în pedeapsă cu închisoarea.

Pe lista persoanelor asupra cărora R. Moldova va aplica sancțiuni se regăsește și directorul Serviciului Federal al Trupelor Gărzii Naționale a Federației Ruse (Rosgvardia), Viktor Zolotov.

Consiliul UE a stabilit că Zolotov se face responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului în Rusia, inclusiv de arestări și detenții arbitrare, precum și de încălcări larg răspândite și sistematice ale libertății de întrunire pașnică și de asociere, în special prin reprimarea violentă a protestelor și a demonstrațiilor. Cei patru au fost incluși în lista sancțiunilor UE la 2 martie 2021.

A supervizat personal persecuțiile masive și sistematice din Cecenia

Un alt cetățean rus asupra căruia R. Moldova va aplica sancțiuni este fostul șef de departament în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse, în orașul Argun din Republica Cecenă, Aiub Kataev.

Consiliul UE a stabilit că în perioada în care a deținut funcția, Kataev a supervizat activitățile agențiilor locale ale securității statului și poliției și a supervizat personal persecuțiile masive și sistematice din Cecenia, care au început în 2017. Actele de represiune vizează persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), persoanele care se presupune că aparțin unor grupuri LGBTI și alte persoane suspectate a fi opozanți ai conducătorului Republicii Cecene, Ramzan Kadyrov. Aiub Kataev ar fi supervizat și a participat personal la acte de tortură împotriva deținuților.

Garda de corp neoficială a lui Ramzan Kadîrov, în lista sancțiunilor UE

Pe lista sancțiunilor este și Abuzaid Vismuradov, viceprim-ministru al Republicii Cecene și gardă de corp neoficială a lui Ramzan Kadîrov. Vismuradov a fost comandantul echipei „Terek” din cadrul Grupului special de intervenție SOBR din martie 2012 până în martie 2020. În această funcție, acesta a supervizat personal persecuțiile masive și sistematice din Cecenia, care au început în 2017. Actele de represiune vizează persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), persoanele care se presupune că aparțin unor grupuri LGBTI și alte persoane suspectate a fi opozanți ai conducătorului Republicii Cecene, Ramzan Kadyrov. Conform datelor acumulate de Consiliul UE, Abuzaid Vismuradov a supervizat și a participat personal la acte de tortură împotriva deținuților.

Lideri și mercenari ai organizației paramilitare ruse Wagner  

În lista de sancțiuni ale UE se regăsesc mai multor persoane și entități care au legături cu Grupul Wagner, cunoscut ca armata privată a președintelui rus Vladimir Putin, implicată, de-a lungul timpului în conflicte din Ucraina, Siria și în zona Africii. Grupul Wagner este considerat a fi cea mai mare companie militară privată din lume.

Dmitri Utkin, fondatorul și comandantul militar al Grupului, este un fost ofițer rus de informații militare (GRU), al cărui nume de cod era „Wagner”. Utkin este responsabil de coordonarea și planificarea operațiilor vizând desfășurarea mercenarilor Grupului Wagner în diverse țări. El este acuzat de crime extrajudiciare, inclusiv că ar fi ordonat ca un dezertor sirian să fie torturat până la moarte și execuția să fie filmată. Decorat cândva de Putin, Utkin ar fi responsabil pentru operațiunile din Ucraina.

Sancțiunile UE îi vizează și pe alţi doi mercenari ai Grupului Wagner – Stanislav Dychko, care alături de alți trei mercenari, a participat la uciderea prin tortură a unui dezertor sirian în iunie 2017 în guvernoratul Homs, Siria, şi Valery Zakharov, un fost ofiţer al Serviciului Federal de Securitate (FSB) și consilierul de securitate al președintelui Republicii Centrafricane (RCA).

Din cauza activităţilor militare clandestine efectuate în Ucraina, la 25 februarie 2023 UE l-a inclus în lista de sancțiuni pe Maxim Shugaley, șeful Fundației pentru Apărarea Valorilor Naționale (FDNV), care funcționează ca organ însărcinat cu relațiile publice al Grupului Wagner, și lucrează direct sub supravegherea lui Evgheni Prigojin, șeful Grupului. Shugaley este responsabil de sprijinirea și încurajarea acțiunilor Grupului prin propagandă în favoarea acestuia și prin dezinformare.

Instigatorul asasinării a trei jurnaliști ruși în iulie 2018

Măsuri restrictive din partea UE și la care s-a aliniat R. Moldova sunt impuse, din februarie 2023, și împotriva lui Aleksandr Maloletko, un colaborator apropiat al lui Evgheni Prigojin, și Konstantin Pikalov, unul dintre liderii Grupului Wagner și care este responsabil de activitățile operaționale ale Grupului Wagner în Africa, în special în Republica Centrafricană (RCA). Acesta este acuzat că a fost instigatorul asasinării a trei jurnaliști ruși în iulie 2018.

Alte persoane care au legături cu Grupul Wagner sanctionate de UE sunt Dimitri Sytii, lider în cadrul Grupului Wagner din RCA, Mihail Potepchin, director al Meroe Gold, o entitate de acoperire pentru operațiunile Grupului Wagner în Sudan, și Alexander Ivanov, purtătorul de cuvânt al Grupului Wagner în RCA. În listă sunt incluși și Vitalii Perfilev, consilierul pe probleme de securitate al președintelui Republicii Centrafricane și care deține un rol central în cadrul Grupului Wagner din RCA, dar și Andrei Mandel – șeful M-Invest, o entitate de acoperire pentru operațiunile Grupului Wagner în Sudan.

Prin legăturile sale strânse cu armata sudaneză, Grupul Wagner a asigurat exploatarea și exportul de aur sudanez către Rusia. Mandel este asociat cu Grupul Wagner, inclus pe listă pentru abuzuri grave împotriva drepturilor omului, care includ tortura și execuții extrajudiciare, sumare sau arbitrare, și asasinate, săvârșite în mai multe state, inclusiv în Sudan. De asemenea, prin activitatea sa, acesta oferă sprijin pentru astfel de abuzuri comise în Sudan.

Nicu Popescu: „Pe măsura invitării UE vom mări rata alinierii la sancțiunile europene”

La mijlocul lunii martie curent, ministrul de Externe, Nicu Popescu, spunea într-un într-un interviu la Europa Liberă că va mai dura până ce vor fi îndepliniți „toți pașii legali” pentru aplicarea sancțiunilor din partea R. Moldova.

„Sunt mai multe pachete care vizează agresiunea Federației Ruse contra Ucrainei, deci sunt mai multe pachete. La această etapă, noi am fost invitați să ne aliniem anul acesta doar la acest regim de sancțiuni legat de drepturile omului și, ulterior, pe măsura invitării UE vom mări rata alinierii la sancțiunile europene”, a spus Nicu Popescu.

În replică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Federația Rusă va fi forțată să recurgă la „represalii” împotriva R. Moldova dacă aceasta se va alinia la sancțiunile impuse Moscovei de UE din cauza invadării Ucrainei.

„Nu va fi alegerea noastră, ci un răspuns la pași neprietenoși”, a spus la 23 martie Zaharova, fără a preciza cum anume ar putea riposta Federația Rusă.

De la invazia Ucrainei la 24 februarie 2022, UE a introdus mai multe runde de sancțiuni împotriva Federației Ruse.