NATO va avea un moment de tip „înapoi în viitor” la următorul său summit ce va avea loc în luna iulie la Vilnius, unde liderii ar urma să aprobe mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia pentru prima dată de la Războiul Rece încoace modul în care alianța ar răspunde unui atac rusesc, se arată într-o analiză Reuters.
Această mutare subliniază o schimbare de paradigmă fundamentală: NATO nu a considerat necesară întocmirea unor planuri de apărare la scară largă de decenii, întrucât a luptat în războaie mai mici în Afganistan și Irak, considerând totodată că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.
Însă după ce președintele rus Vladimir Putin a decis anul trecut să declanșeze cel mai sângeros război din Europa de la 1945 încoace, conflict care se desfășoară la granițele sale, Alianța Nord-Atlantică avertizează acum că trebuie să aibă toate pregătite cu mult înainte ca un conflict asemănător cu un adversar ca Moscova să izbucnească.
„Diferența fundamentală între gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul nostru stabilește calendarul evenimentelor”, afirmă Rob Bauer, unul dintre oficialii militari de rang înalt ai NATO.„Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate izbucni în orice moment”, subliniază acesta.
Prin prezentarea ceea ce numește planurile sale regionale, NATO va oferi și recomandări statelor membre despre cum să-și modernizeze forțele armate și sistemul de logistică.
„Aliații vor ști exact ce forțe și capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să se desfășoare”, a declarat Jens Stoltenberg despre documentele clasificate care vor aloca anumite trupe apărării anumitor regiuni, la fel cum se întâmpla în timpul Războiului Rece.
Adoptarea oficială a noilor planuri va formaliza în esență un proces declanșat de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, care a făcut aliații occidentali să desfășoare pentru prima dată trupe de luptă în est, cu Marea Britanie, Canada și Germania având fiecare un rol determinant în una dintre cele 3 țări baltice.
Nu este o reluare a Războiului Rece Cu toate că multe lucruri seamănă cu alinierea militară a NATO dinainte de 1990, s-au schimbat câțiva factori cruciali pentru o alianță care s-a extins de atunci cu aproximativ 1.000 km spre est și a crescut la 31 de membri.
Doar admiterea oficială a Finlandei luna trecută a dublat granița NATO cu Rusia la aproximativ 2.500 km, forțând o abordare mai flexibilă a desfășurărilor de forțe decât în trecut, când Germania era considerată principala zonă de luptă în eventualitatea unui atac sovietic.
Însă alianța nu se mai pregătește să lupte într-un război nuclear la scară largă împotriva Moscovei și a aliaților săi, majoritatea dintre aceștia fiind acum membri NATO.
\„Nu ne imaginăm tipul de război care a fost Războiul Rece, în care forțele aliate (…) ar fi fost lovite simultan cu atacuri la scară largă ale [țărilor] Pactului de la Varșovia”, afirmă Ian Hope, istoric la Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE).
Acesta spune că pericolul acum este reprezentat de conflicte regionale care necesită desfășurări rapide de forțe. În același timp, internetul, dronele, armele hipersonice și fluxul rapid de informații prezintă noi provocări.
„Vestea bună este că discutăm despre transparența câmpului de luptă. Cu toți sateliții, cu toate informațiile pe care le avem, putem observa o criză în curs de devenire”, afirmă general-locotenentul Hubert Cottereau, adjunctul șefului de stat major al SHAPE.
„În cazul Ucrainei, am avut toți indicatorii destul de devreme”, adaugă el. Această transparență operațională este unul dintre motivele pentru care NATO, în contradicție cu cererile statelor baltice, nu vede nicio nevoie imediată de a crește masiv numărul de trupe de pe flancul său de est.
„Cu cât aduni mai multe trupe la graniță, este ca și cum ai avea un ciocan. La un moment dat, vrei să găsești un cui”, a avertizat Cottereau.
„Dacă rușii masează trupe la graniță, asta ne va face să fim agitați, iar dacă masăm noi trupe la graniță, asta îi va face pe ei să fie agitați”, mai afirmă oficialul militar.
Cu toate acestea, NATO se confruntă cu o sarcină enormă în ceea ce privește îmbunătățirea semnificativă a pregătiri sale pentru un eventual conflict. Anul trecut alianța a convenit să pună 300.000 de soldați în stare de alertă înaltă, față de 40.000 în trecut.
Deficiențele în ceea ce privește capacitatea statelor membre de a produce suficiente arme și muniții au fost evidențiate de dificultățile în a ține pasul cu cererile Ucrainei iar NATO trebuie, de asemenea, să-și modernizeze logistica neglijată de mult timp, aceasta fiind necesară pentru a desfășura rapid trupe pe cale feroviară sau rutieră.
Necesitatea de a finanța implementarea planurilor regionale este unul dintre motivele pentru care Stoltenberg a cerut liderilor să crească ținta de cheltuieli militare ale alianței, un alt subiect care va fi discutat la Vilnius.
Oficialii NATO estimează că vor trece câțiva ani până când planurile vor fi implementate în totalitate, cu toate că subliniază faptul că alianța poate intra imediat în luptă dacă este necesar.
„Suntem pregătiți să luptăm și în seara asta. Știi, nu ești niciodată suficient de pregătit. Niciodată”, subliniază Cottereau „Dacă este nevoie, trebuie să fim pregătiți să luptăm în seara asta cu ceea ce avem”, mai spune acesta.
