Germania va continua să susțină eforturile Guvernului în depășirea actualelor crize, iar asistența acordată pentru programele de dezvoltare a Republicii Moldova va crește, în funcție de necesitățile pe care le are țara noastră. Agenda de cooperare dintre cele două state a fost discutată la întrevederea prim-ministrei Natalia Gavrilița cu ministra germană pentru Dezvoltare, Svenja Schulze, care a anunțat creșterea suportului pentru Republica Moldova cu 7 milioane de euro. În special, a fost abordată asistența pentru întreprinderi și investiții (Fondul FACEM), domeniul energetic, învățământul dual și dezvoltarea comunităților.
Potrivit Nataliei Gavrilița, Guvernul a reușit să gestioneze crizele multiple din ultimul an, în același timp preocupându-se de crearea premiselor pentru recuperarea și chiar creșterea economică în anul 2023. În acest sens, șefa Executivului a menționat introducerea unei politici fiscale expansioniste, care prevede măsuri de stimulare a creșterii economice, creștere a investițiilor și a numărului locurilor de muncă. Totodată, au fost lansate o serie de noi instrumente de sprijin a sectorului privat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și promovată noua legislație privind modelul german de învățământ, de natură să asigure specialiști calificați pentru sectorul real al economiei. Astfel, statul va asigura 50% din costurile de instruire a studenților din învățământul dual, restul fiind acoperit de companiile partenere.
„Apreciem că Germania ne rămâne alături în procesul de transformare a țării noastre într-un stat european modern și mizăm pe o colaborare care va ajuta la creșterea rezilienței Republicii Moldova. Ne propunem să fim nu doar consumator, ci și furnizor de securitate și stabilitate în spațiul UE, iar acest lucru l-am demonstrat deja prin gestionarea fluxurilor de refugiați, a traficului la frontieră și a situației de securitate, în ultimul an”, a spus Natalia Gavrilița.
În context, șefa Executivului a menționat recenta introducere a măsurilor de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina, Republica Moldova fiind singura țară non-UE care a acordat acestora un statut atât de înalt.
Referindu-se la criza energetică, prim-ministra a subliniat că, dacă anterior Republica Moldova era dependentă în proporție de 100% de un singur furnizor de gaze naturale, anul trecut Chișinăul și-a diversificat sursele de aprovizionare și a făcut stocuri strategice, iar în prezent malul drept al Nistrului nu consumă gaze de la Gazprom. Următoarea în ordinea priorităților este sporirea eficienței energetice atât în sectorul public, cât și în cel rezidențial, dar și creșterea capacităților de generare proprii, inclusiv din surse regenerabile de energie.
Oficialele s-au mai referit la măsurile de combatere a consecințelor războiului hibrid, reformele inițiate în domeniul justiției și luptei cu corupția, dar și la proiectele de dezvoltare a localităților și comunităților, inclusiv cu suportul Germaniei, care se pliază pe programul național „Satul European”.
„Încă de la începutul războiului din Ucraina vă aflați în fața numeroaselor provocări, dar le depășiți cu succes și continuați să dezvoltați țara. Voi, moldovenii, ați făcut un gest impresionant atunci când ați deschis ușile caselor pentru refugiați și Republica Moldova rămâne țara cu cel mai mare număr de refugiați din Ucraina pe cap de locuitor. Îi susțineți și acum prin diverse măsuri, iar noi, la rândul nostru, ne dorim să vă fim alături, să ne unim eforturile și să venim cu asistența care să corespundă necesităților Republicii Moldova”, a menționat Svenja Schulze.
