Autoritățile de la Chișinău investighează o rețea care ar fi recrutat tineri din Republica Moldova și i-ar fi trimis în tabere din Balcani pentru instruire în activități de destabilizare în Europa, pe fondul suspiciunilor privind posibile legături cu războiul hibrid al Rusiei, potrivit Politico.
Conform anchetatorilor citați de publicația internațională, tinerii erau atrași prin promisiuni financiare modeste, între 300 și 500 de dolari, precum și prin oferirea unor deplasări în străinătate. Ulterior, aceștia ajungeau în tabere de instruire din Bosnia și Serbia, unde ar fi fost pregătiți să opereze drone, să utilizeze dispozitive incendiare și să evite intervenția forțelor de ordine în timpul protestelor.
Unul dintre cazurile analizate este cel al lui Maxim Roșca, care a declarat în instanță că a fost recrutat la Chișinău de omul de afaceri Anatoli Prizenco. Acestuia i s-ar fi propus să renunțe temporar la locul de muncă pentru o deplasare de aproximativ două săptămâni, fără detalii clare, fiind informat că va primi instrucțiuni de la un contact din Moscova.
Potrivit relatărilor, Roșca ar fi ajuns ulterior într-o tabără din apropierea orașului Banja Luka, unde participanții erau instruiți pentru acțiuni asociate protestelor violente și misiuni de recunoaștere, inclusiv identificarea unor clădiri administrative și a unor posibile locații pentru utilizarea dronelor. Instruirea ar fi inclus utilizarea dronelor, a dispozitivelor incendiare și tehnici de evitare a forțelor de ordine. Surse din serviciile de informații moldovene indică posibile legături ale instructorilor cu Gruparea Wagner.
Ancheta se desfășoară într-un context mai larg în care mai multe state europene au acuzat Rusia de desfășurarea unor operațiuni de război hibrid, incluzând campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de influențare a proceselor electorale.
Procurorii susțin că Anatoli Prizenco ar face parte dintr-o rețea internațională extinsă, care ar fi instruit zeci de persoane pentru acțiuni de influență și destabilizare în Europa. În Republica Moldova, peste 80 de persoane sunt vizate în anchetă, dintre care aproximativ 20 au fost deja inculpate.
Cazul a devenit public în octombrie 2024, când Maxim Roșca a fost oprit la intrarea în țară din România. În microbuzul în care se afla, autoritățile au descoperit echipamente pentru drone, cartele SIM, stick-uri USB și dispozitive despre care se presupune că ar fi fost destinate lansării de obiecte explozive din aer.
Alte situații analizate indică extinderea rețelei. Un tânăr din regiunea separatistă transnistreană, Danil Dilan, în vârstă de 22 de ani, a fost condamnat după ce a recunoscut că ar fi fost trimis în Germania, unde i s-ar fi cerut să afișeze un steag ucrainean în timpul unui meci de la Campionatul European. Acesta a declarat că a refuzat, însă ulterior a fost afișat un mesaj cu conținut politic, utilizat ulterior în discursuri oficiale.
Autoritățile moldovene afirmă că astfel de rețele ar utiliza intermediari și ar recruta persoane vulnerabile, inclusiv minori, pentru operațiuni desfășurate pe teritoriul mai multor state europene, inclusiv în contextul unor evenimente internaționale majore, precum Jocurile Olimpice din 2024.
Republica Moldova, situată între România și Ucraina, este considerată de autorități un spațiu expus presiunilor hibride, acestea acuzând în mod constant tentative de interferență, dezinformare și destabilizare din exterior.
Pentru știri de ultimă oră, urmărește-ne pe canalul nostru de TELEGRAM!
