Manifestații în peste 25 de state europene. Tinerii cer mai multe investiții în educație și protecție socială

Tinerii din peste 25 de țări europene sunt așteptați să participe, începând de vineri, 20 noiembrie, la manifestații și greve coordonate împotriva creșterii costului vieții, dificultăților de acces...

Tinerii din peste 25 de țări europene sunt așteptați să participe, începând de vineri, 20 noiembrie, la manifestații și greve coordonate împotriva creșterii costului vieții, dificultăților de acces la locuințe și majorării cheltuielilor militare. Organizatorii cer guvernelor să acorde prioritate educației, protecției sociale și îmbunătățirii condițiilor de trai.

Acțiunile, programate atât vineri, cât și pe parcursul weekendului, sunt organizate de sindicate, asociații studențești și grupuri civice. Potrivit France 24, care citează AFP, coaliția din spatele mobilizării reunește peste 50 de organizații de tineret și studențești.

Proteste anunțate în peste 25 de țări

Manifestațiile sunt programate în Franța, Marea Britanie, Belgia, Spania, Italia, Portugalia, Grecia și alte state europene. Inițiativa urmărește să reunească nemulțumirile exprimate în ultimele săptămâni în diferite țări într-o mobilizare comună la nivel continental.

Printre principalele revendicări se numără accesul mai ușor la locuințe, salarii mai mari, îmbunătățirea condițiilor din instituțiile de învățământ și menținerea unor servicii publice de calitate.

Organizatorii susțin că stagnarea veniturilor, scumpirea locuințelor și reducerea resurselor destinate protecției sociale afectează în mod deosebit generațiile tinere. Deși sunt anunțate sute de proteste și greve, numărul participanților este dificil de estimat.

Critici față de majorarea bugetelor militare

Un alt subiect central al manifestațiilor este creșterea cheltuielilor pentru apărare, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

În timp ce statele europene își consolidează capacitățile militare, participanții la proteste consideră că mai multe fonduri publice ar trebui direcționate către educație, locuințe și programe sociale.

Sindicatele și organizațiile pentru dreptul la locuire au formulat șase revendicări generale. Printre acestea se regăsesc garantarea accesului la locuințe, impozitarea mai consistentă a persoanelor cu venituri și averi mari și renunțarea la politicile de reînarmare.

În Germania, mobilizarea este alimentată și de îngrijorările privind o posibilă reintroducere a serviciului militar.

Grevă generală în Italia și manifestații în Germania

În Italia, protestele coincid cu o grevă generală care ar urma să afecteze transporturile, instituțiile de învățământ și spitalele. Confederația sindicală CGIL prezintă acțiunea drept un apel național pentru schimbarea politicilor publice.

În Germania, organizația de tineret „GenZ regelt” estimează că aproximativ 15.000 de persoane vor participa la manifestațiile din Berlin. Acțiuni sunt pregătite și în alte orașe.

În Spania, protestele studențești sunt programate în aceeași zi cu aniversarea morții dictatorului Francisco Franco. Organizatorii au anunțat manifestații la prânz și acțiuni antifasciste în cursul serii.

Proteste sunt anunțate, de asemenea, în Portugalia, Croația și Elveția.

Franța, un punct de plecare al mobilizării

În Franța, manifestațiile au loc în apropierea celei de-a opta aniversări a mișcării „Vestelor Galbene”, declanșată în 2018 de majorarea taxelor pe carburanți și extinsă ulterior într-o contestare mai amplă a costului vieții. Reprezentanți ai acestei mișcări se numără printre organizatorii actualelor acțiuni.

Mobilizarea europeană a fost influențată și de protestele elevilor francezi, care au început în septembrie să blocheze accesul în licee, solicitând condiții mai bune de învățare. Ulterior, revendicările s-au extins către probleme precum scumpirile, calitatea serviciilor publice și intervențiile forțelor de ordine.

Potrivit France 24, manifestațiile elevilor au inspirat acțiuni similare în Belgia, Italia și Spania.

O mobilizare pe fondul tensiunilor politice

Protestele au loc într-o perioadă marcată de apropierea celui de-al cincilea an al războiului din Ucraina și de pregătirea unor alegeri importante în mai multe state europene, printre care Franța, Spania, Italia și Grecia.

Istoricul francez Sylvain Boulouque consideră că apariția simultană a mișcărilor de tineret în mai multe țări reflectă o nemulțumire comună față de autoritățile politice și instituțiile de ordine publică.

Deși revendicările diferă de la un stat la altul, organizatorii încearcă să transforme manifestațiile într-o mișcare europeană de solidaritate, menită să exercite presiuni asupra guvernelor pentru adoptarea unor măsuri economice și sociale.

In this article