Viitorul Moldovei, trezit la o conferință internațională în Estonia: „A menține Moldova neutră este un semn de forță”

În perioada 3-5 februarie, în Estonia, în orașul Narva, a avut loc o conferință internațională „Securitate și societate civilă 2023”. Politicieni, experți și reprezentanți ai societății civile din...

În perioada 3-5 februarie, în Estonia, în orașul Narva, a avut loc o conferință internațională „Securitate și societate civilă 2023”. Politicieni, experți și reprezentanți ai societății civile din 27 de țări s-au reunit pentru a găsi posibile soluții pentru a stabiliza securitatea europeană și a sprijini realizarea ODD-urilor ONU în domeniul revoluției verzi, securității și cooperării digitale. Ei au elaborat o declarație privind „Pacea și Colaborarea”, care a cerut consolidarea forțelor tuturor țărilor.

Discuțiile în panel au fost despre viitorul Ucrainei în Europa ca stat suveran liber și democratic, introducerea unei politici de securitate mai conștiente pentru țările nordice și țările baltice pentru aderarea la NATO, schimbările climatice și criza energetică și multe altele. La discuția dedicată viitorului Moldovei, unul dintre vorbitori a fost Ecaterina Cojuhari, care lucrează în jurnalism de aproximativ 20 de ani și, în ciuda faptului că locuiește de mult timp în străinătate, cunoaște situația internă și geopolitică a Moldovei. În discursul său „Dacă Moldova va deveni următorul front în războiul din Ucraina ?”, ea a spus participanților la conferință despre modul în care discursul politic privind statutul neutru al Republicii Moldova s-a schimbat odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina.

„Încă din primele luni de război din Ucraina, conducerea Moldovei a declarat statutul neutru al Moldovei, consacrat în articolul 11 ​​din Constituția Republicii Moldova. O jumătate de an mai târziu, președintele și anturajul ei au început să se îndoiască de faptul că neutralitatea ar putea garanta securitatea republicii. S-au auzit din ce în ce mai des declarațiile că este necesar să se aloce fonduri pentru apărarea republicii, să se ceară asistență externă pentru înarmarea Moldovei, pentru a-și reînnoi și întări armata. Armata Națională a Moldovei a primit deja un lot de transportoare blindate de trupe de la guvernul german. UE a acordat asistență în valoare de 40 de milioane de euro în favoarea Forțelor Armate ale Republicii Moldova. Și deja în ianuarie a acestui an, Maia Sandu a început să spună deschis că neutralitatea poate fi abandonată pentru a adera la NATO, care, în opinia ei, ar putea asigura securitatea republicii. Pe de o parte, acest lucru crește fără ambiguitate tensiunea cu Transnistria nerecunoscută. Pe de altă parte, dacă Moldova ia calea militară a asigurării securității, atunci, având în vedere slăbiciunea economiei și capacitățile modeste de mobilizare ale republicii, este greu de crezut în succesul măsurilor de apărare. Retorica despre aderarea la NATO este întâmpinată cu rezistență din partea populației Moldovei. Marea majoritate a locuitorilor țării păstrează un statut neutru și nu doresc să se alăture niciunui bloc militar. Potrivit sondajului elaborat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare desfășurat în noiembrie 2022, doar 4,9% au fost în favoarea aderării la NATO.

Potrivit vorbitorului, statutul neutru rămâne singura modalitate de a ține Moldova în afara războiului. Totuși, pentru ca neutralitatea Moldovei să fie luată în considerare de marile puteri și să o întărească în mintea populației, este necesară realizarea recunoașterii sale interne și internaționale în cadrul ONU și al altor platforme internaționale.

Potrivit expertului în neutralitate Ecaterinei Cojuhari, Moldova nu are nevoie de transportoare blindate și de arme, ci de o apărare de alt fel. Începuturile apărării în Moldova există deja. Aceasta este activitatea companiei Intellect Group si a organizației neguvernamentale SPERO, care este angajată atât în ​​analiza proceselor politice din Moldova, evaluarea opiniei publice, cât și în organizarea unei conferințe internaționale privind securitatea și dezvoltarea durabilă a Moldovei. De asemenea, cu sprijinul Intellect Group, anul trecut a fost publicată cartea „Consolidarea Păcii: Moldova – Elveția”, care abordează problemele neutralității acestor două țări.

Cartea reflectă asemănarea Moldovei nu numai cu Elveția în multe probleme, ci și cu Ucraina. Moldova este într-adevăr un stat multietnic. În ultimele sute de ani a devenit o casă pentru diferite popoare: ucraineni, bulgari, găgăuzi, ruși, polonezi, evrei, armeni și mulți alții.

Această calitate a poporului moldovenesc s-a manifestat si prin modul în care Moldova primește refugiații ucraineni – cu empatie si sprijin. Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, în ianuarie a acestui an, a declarat despre sprijinul Republicii Moldova pentru refugiații ucraineni:

„În pofida dificultăților economice deprimante și a resurselor limitate, Moldova și-a deschis țara și porțile către casa ei. Peste 102.000 de refugiați ucraineni au rămas în țară, iar majoritatea sunt copii. Aș vrea să cred că Moldova nu va deveni următoarea în acest război dacă, fiind o casă pentru multe etnii, guvernul Republicii Moldova le respectă drepturile și le recunoaște limbile. Cum a făcut Elveția, care are patru limbi oficiale. Mai mult, Moldova, având un statut neutru, ar putea să unească oamenii și să joace un rol de împăcare, de mediere. Astăzi, a fi o țară neutră nu este un semn de slăbiciune, ci de forță și curaj și rămâne cea mai bună opțiune pentru asigurarea securității Republicii Moldova”, – considera experta.

In this article