Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, critică decizia autorităților de a institui din nou stare de urgență și susține că măsurile excepționale au ajuns să fie folosite pentru a limita transparența deciziilor și a achizițiilor publice.
Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Furtună afirmă că, în ultimii ani, cetățenii ar fi rămas cu „facturi mari și secrete pe bandă rulantă”, în timp ce autoritățile beneficiază de împuterniciri suplimentare în perioada stării de urgență.
„Ieri, cucoana de la Risipeni ne spune iarăși că instaurăm stare de urgență pentru că nu avem gaz și apă. Păi nu am avut niciodată! Tocmai de asta vă alegem: să vă gândiți din timp, să negociați și să găsiți soluții, nu să veniți cu scuze!”, a scris aceasta.
Victoria Furtună susține că, în perioada stărilor de urgență, ar fi fost luate decizii importante în domeniul energetic fără suficientă transparență. Ea face referire inclusiv la transmiterea către România, în 2023, a rețelelor de transport al gazelor naturale și acuză existența unor achiziții de gaze la prețuri pe care le consideră exagerate.
Totodată, Furtună afirmă că, în perioada stării de urgență, anumite decizii ale autorităților nu ar putea fi contestate eficient și că unele contracte și achiziții ar fi fost secretizate.
„Sub paravanul stării de urgență se ascund fraude la scară largă, achiziții fără licitații transparente și contracte secretizate”, susține politiciana.
Furtună critică și modul în care autoritățile justifică măsurile adoptate în domeniul energetic și afirmă că povara financiară a acestora ajunge, în cele din urmă, la cetățeni.
„Nu se poate construi securitatea țării pe spatele credulității noastre. Prim-miniștrii se schimbă, dar schema rămâne aceeași: deciziile se iau pe ascuns, iar toată greutatea așa-ziselor «măsuri extraordinare» cade tot pe umerii familiilor din Moldova”, a declarat aceasta.
În concluzie, lidera „Moldova Mare” susține că starea de urgență nu aduce beneficii concrete cetățeanului de rând, ci conduce la costuri mai mari și la reducerea transparenței în procesul decizional.
