Statele Unite vor să dezvolte o nouă bombă atomică

Departamentul american al Apărării a anunțat vineri dezvoltarea unei noi bombe nucleare gravitaționale, B61-13, o variantă modernizată a tradiționalei B61. Totuși, această decizie este supusă „autorizării și aprobării...

Departamentul american al Apărării a anunțat vineri dezvoltarea unei noi bombe nucleare gravitaționale, B61-13, o variantă modernizată a tradiționalei B61. Totuși, această decizie este supusă „autorizării și aprobării Congresului”, Parlamentul american, potrivit comunicatului de presă al DoD (Departamentul Apărării), care adaugă că „producția B61-13 nu va crește numărul total de arme din arsenalul nostru nuclear”, scrie Le Figaro.

Noile B61-13 ar urma să înlocuiască în mod oficial o parte din B61-7 din arsenalul nuclear tactic american, care cuprinde în prezent aproximativ 200 de bombe B61, dintre care aproximativ 100 desfășurate în Europa. Dezvoltarea acestei noi arme nucleare tactice „reflectă un mediu de securitate în schimbare și amenințări tot mai mari din partea potențialilor adversari”, a declarat secretarul adjunct al apărării, John Plumb, menționând că „Statele Unite au responsabilitatea de a continua să desfășoare capacitățile de care avem nevoie pentru a descuraja în mod credibil și, dacă este necesar, pentru a răspunde la atacuri strategice și pentru a ne reasigura aliații”.

„Flexibilitate suplimentară”

Noua B61-13 ar avea o „performanță superioară” față de precedentul B61-12 și ar fi „livrabilă cu avioane moderne, sporind descurajarea adversarilor și asigurarea aliaților și partenerilor prin oferirea de opțiuni suplimentare președintelui împotriva anumitor ținte militare mai dificile și la scară mai mare”, se arată în textul comunicatului. „B61-13 reprezintă un pas înainte rezonabil în gestionarea provocărilor unui mediu de securitate extrem de dinamic”, a explicat John Plumb, referindu-se la „flexibilitatea suplimentară” a armei.

Până în prezent, B61-12 a fost cea mai modernă dintre bombele nucleare americane, mai precisă în special decât versiunile anterioare ale seriei B61, dar și mai puțin puternică, cu o încărcătură utilă de „doar” 50 de kilotone – ceea ce este deja considerabil mai mult decât Hiroshima de 12 kt. Noile B61-13 vor combina precizia B61-12 cu puterea B61-7, cu care vor împărți același focos de 360 kt (de 30 de ori mai mare decât cea de la Hiroshima).

Este posibil ca noile B61-13 să nu înlocuiască doar o parte din vechile B61-7 menționate de DoD. Într-adevăr, „decizia de a construi o nouă bombă pare să aibă mai puțin de-a face cu nevoile militare decât cu un acord politic de a scăpa de ultima armă de o megatonă din arsenalul american: B83-1″. Această armă trebuia inițial să fie retrasă din serviciu sub președintele Obama, până când a fost resuscitată de administrația Trump; de atunci, ea a devenit un punct central în lupta dintre administrația Biden, care vrea să o retragă, și adepții liniei dure din Congres, care vor să o păstreze”, au scris sâmbătă cercetătorii Hans Kristensen și Matt Korda într-o notă a Federation of American Scientists (FAS). Bomba B83-1, care a intrat în serviciu în 1983, a fost cea mai puternică bombă americană din 2015, depășind o megatonă (1,2 mt mai exact, adică de trei ori mai mult decât viitoarea B61-13).

Această decizie de a dezvolta B61-13 intervine „la scurt timp după ce B61-12 a început producția la scară largă anul trecut și intră acum în stocul nuclear”, afirmă cei doi cercetători, care subliniază că Statele Unite intenționau să construiască în cele din urmă 480 de bombe B61-12, care erau inițial destinate să înlocuiască toate bombele gravitaționale din arsenalul nuclear american.

În mod logic, pentru ca stocul total să nu crească, numărul țintă de B61-12 ar trebui să scadă în favoarea B61-13, al căror număr ar trebui să fie „foarte limitat” – „poate de ordinul a 50 de arme – pentru a fi construite la sfârșitul calendarului B61-12, în 2025”, adaugă Hans Kristensen și Matt Korda. Potrivit FAS, acestea nu vor fi desfășurate în Statele Unite decât cu bombardiere strategice – B2 și viitoarele B21 – și nu în țările europene membre ale Alianței Atlantice cu avioane de luptă cu dublă utilizare (nucleară și convențională).

Cele aproximativ 200 de bombe atomice tactice americane aflate în prezent în stoc nu reprezintă decât o mică parte din arsenalul nuclear, care include în principal așa-numitele arme strategice (cum ar fi rachetele intercontinentale). Numărul total de focoase americane este estimat de ICAN la 5.244 în 2023.

sursa

In this article