Președintele Serbiei Aleksandr Vučić a declarat că „’țara sa se grăbește să reducă dependența energetică de Rusia, iar sancțiunile impuse Moscovei obligă Belgradul să facă planuri de reducere a achizițiilor de petrol și gaze naturale de la partenerul tradițional”, relatează breakingnews.md cu referire la G4Media.
„Serbia analizează posibilitatea de a prelua pachetul majoritar de acțiuni al Companiei de petrol NIS de la compania rusă Gazprom Neft, deoarece se grăbește să se apere de influența sancțiunilor aplicate Moscovei” – a declarat Vučić, adăugând că Belgradul pregătește și alte proiecte pentru diversificarea surselor de energie, inclusiv o mai strânsă colaborare cu Ungaria, în încercarea de a atenua dependența de Rusia.
„Este o nebunie că nu ne-am gândit înainte la noi conectări și construirea de noi conducte. Nu eram obișnuiți cu Europa în război, dar acum totul este altfel. S-au schimbat aproape toate, acesta este motivul pentru care ne grăbim” – a declarat Vučić.
Odată cu începutul invaziei ruse în Ucraina, din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, din decembrie 2022 conducta din Croația nu va mai transporta petrol din Rusia spre Serbia, iar NIS riscă să nu mai poată continua legăturile economice cu state și companii din Uniunea Europeană. Potrivit unor surse neoficiale, Guvernul Serbiei și compania maghiară MOL analizează posibilitatea de a prelua controlul de la acționarul majoritar Gazprom Neft, dar se pare că negocierile au fost oprite – relatează cotidianul britanic, adăugând că MOL a refuzat să comenteze această știre.
Vučić a mai spus că Serbia, în calitate de stat candidat la UE, trebuie să analizeze „toate posibilitățile”, inclusiv preluarea NIS și găsirea de surse alternative de aprovizionare.
„Dacă vor fi și alte sancțiuni pentru companii deținute de Rusia, atunci vom avea mari probleme. Oricum trebuie să reacționăm și să asigurăm cantități suficiente de petrol și gaze naturale pentru cetățenii noștri” – a declarat Vučić. Cotidianul britanic adaugă că Serbia intenționează să aloce anual suma de două miliarde de euro pentru infrastructura energetică, pentru conectarea cu Bulgaria, România, Macedonia de Nord și probabil cu Muntenegru.
