Biroul Național de Statistică informează că, numărul populației cu reședință obișnuită2 la data de referință a Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2024 – 8 aprilie 2024 (conform rezultatelor preliminare) a constituit 2401.2 mii persoane.
În comparație cu Recensământul din 2014, conform datelor preliminare ale Recensământului 2024:
- Numărul populației (cu reședință obișnuită) a scăzut cu cca 13.9%;
- Ponderea populației urbane a crescut de la 38.5% până la 46.4% (cu 7.9 puncte procentuale);
- Aproape fiecare a 3 persoană cu reședință obișnuită din țară, locuia în municipiul Chișinău, comparativ cu fiecare a 5-a persoană la Recensământul din 2014.
Mărimea și structura populației pe medii de reședință și sexe
La recensământul din 2024, au fost recenzate 2424.0 mii persoane3, din care 2322.0 mii erau cu reședință obișnuită.
În baza Anchetei Postrecenzare și a utilizării datelor administrative relevante a fost estimată acoperirea netă4 a populației cu reședință obișnuită din RPL, aceasta constituind 79.2 mii persoane (Tabelul 1 din Anexă).
Conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2024, din 2401.2 mii persoane, 46.4% (sau 1113.7 mii persoane) locuiau în mediul urban și 53.6% în mediul rural (1287.5 mii persoane) (Tabelul 2 din Anexă).
Numărul populației a scăzut cu 13.9%, în comparație cu recensământul din 2014 (ritm mediu anual de 1.3%.).
Descreșterea numărului populației, în această perioadă, a fost influențată de reducerea sporului natural al populației (în special în perioada pandemică) și soldul negativ al migrației externe.
Se atestă în continuare procesul de urbanizare al țării, în ultimii 10 ani ponderea populației urbane fiind în creștere cu 7.9 p. p. în comparație cu recensământul din 2014 (Figura 1).
Structura pe sexe a populației înregistrate la recensământul din 2024 a suferit modificări neînsemnate comparativ cu cel din anul 2014.
Populația de sex feminin a continuat să fie predominantă, în 2024, constituind 1269.8 mii persoane sau 52.9% din total populație (comparativ cu 52.0% în 2014), iar populația masculină a constituit 1131.4 persoane sau 47.1% din populația țării (comparativ cu 48.0% la RPL 2014) (Tabelul 2 din Anexă).
La 100 persoane de sex feminin (raport de masculinitate5) reveneau 89 persoane de sex masculin, în timp ce, în anul 2014, acest indicator a indicat un raport de 92 bărbați la 100 de femei.
Cea mai pronunțată diferență se observă în regiunile de dezvoltare (RD) Nord (85 bărbați la 100 de femei), UTA Găgăuzia și Chișinău (87 bărbați la 100 de femei), iar cea mai mică diferență – în regiunile Centru și Sud, unde la 100 de femei revin circa 94 de bărbați (Figura 3).
Populația pe regiuni de dezvoltare
Analiza numărului populației pe regiuni de dezvoltare, la data recensământului din 2024, atestă o creștere a numărului populațieiîn mun. Chișinău până la 719.7 mii persoane, cu 16.7% mai mult față de RPL 2014.
Ponderea populației mun. Chișinău, în numărul total pe țară, a crescut cu 7.9 p.p., astfel că, aproape fiecare a 3-a persoană cu reședință obișnuită din țară locuia în municipiul Chișinău, în timp ce, la recensământul din 2014, aproape fiecare a 5-a persoană locuia în mun. Chișinău.
În celelalte regiuni de dezvoltare, s-a înregistrat o diminuare a numărului populației în anul 2024 față de anul 2014.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat în RD Sud, al cărei număr al populației la RPL 2024 a constituit 306.1 mii persoane (cu 26.0% mai puțin decât în 2014).
Populația RD Nord a scăzut cu 23.4%, a RD Centru cu 21.3%, și a RD UTA Găgăuzia cu 15.3% (Tabelul 2 din Anexă). e (Figura 4).
Structura populației pe grupe de vârstă
Analizând distribuția populației pe grupe de vârstăse constată că, grupa de 65 ani și peste a constituit 437.2 mii persoane, înregistrând o creștere în structura populației de la 11.3% conform RPL 2014 la 18.2% conform RPL 2024, astfel procesul de îmbătrânire a populației progresând. (Figura 5).
Totodată, ponderea populației cu vârsta de 0-14 ani a crescut cu 1.2 p.p., iar ponderea populației de 15 – 24 ani și 25 – 64 ani a scăzut cu 4.1 p.p. față de RPL din 2014.
Din persoanele cu vârsta de 65 ani și peste, 61.9% sunt de sex feminin și 58.2% din mediul rural (Tabelul 3 și 4 din Anexă).
Structura populației după cetățenie
La recensământul din 2024, din totalul populației, 99,1% au declarat că aveau cetățenia Republicii Moldova, din care 15,6% persoane au declarat că dețin și cetățenia altui(altor) state, comparativ cu recensământul din 2014 la care 99,5% din populație au declarat deținerea cetățeniei Republicii Moldova, inclusiv 5,6% a cetățeniei țării noastre și a altor state (Figura 6). În mun. Chișinău, se înregistrează o pondere mai mare a persoanelor care dețin concomitent cetățenia Republicii Moldova și a altor state – 26,2%, înregistrându-se o creștere, în comparație cu recensământul din 2014, cu 11,7 puncte procentuale (Tabelul 5 din Anexă).
Datele graficului în format .xlsx
Structura populației după etnie
Din totalul populației care a declarat etnia, la recensământul din 2024, persoanele care s-au declarat moldoveni și români constituie respectiv 77,2% și 7,9%. Dintre minoritățile etnice, s-au declarat ucraineni 4,9% din persoanele recenzate, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6% și romi/țigani 0,4% (Figura 7).
Comparativ cu recensământul din 20146, la cel din 2024 se constată creșterea ponderii populației care s-a declarat ca moldoveni (de la 75,3% la 77,2%), români (de la 6,7% la 7,9%) și romi/țigani (de la 0,3% la 0,4%). Celelalte etnii înregistrează o scădere a proporției în total populație: ucrainenii de la 6,8% la 4,9%, rușii de la 4,1% la 3,2%, găgăuzii de la 4,4% la 4,2% și bulgarii de la 1,9% la 1,6%. Alte etnii însumează 0,5% din total populație recenzată care au declarat etnia (Tabelul 6 din Anexă).
Datele graficului în format .xlsx
În profil teritorial, distribuția etniilor nu a suferit schimbări semnificative, la nivel de regiuni predomină populația care s-a declarat moldoveni (de la 87,8% în RD Centru la 72,9% în mun. Chișinău), cu excepția UTA Găgăuzia unde majoritatea (81,9%) s-au declarat găgăuzi. Ucrainenii și rușii constituie ponderi sporite în RD Nord (9,6% și, respectiv 3,5%) și mun. Chișinău (5,1% și, respectiv, 5,9%), iar bulgarii – în RD Sud (7,8%) (Figura 8).
Datele graficului în format .xlsx
Structura populației după limba maternă
Din totalul populației care a declarat limba maternă la RPL 2024, 49,2% au declarat ”limba moldovenească” ca limba maternă7 și 31,3% – limba română (Figura 9).
Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1 puncte procentuale, față de recensământul din 2014 (23,2%), iar a celor care au declarat ”limba moldovenească” – în scădere cu 7,8 puncte procentuale (56,9% la RPL 2014). Dintre alte limbi declarate ca limbă maternă se remarcă limba rusă – cu 11,1%, urmată de găgăuză cu 3,8%, ucraineană cu 2,9% și bulgară – 1,2%.
Datele graficului în format .xlsx
Distribuția teritorială arată o pondere mai mare a celor care au declarat limba română ca limbă maternă în mun. Chișinău (47,9%), limba găgăuză în UTA Găgăuzia (77,7%), ucraineană în RD Nord (6,3%) și bulgară în RD Sud (6,7%). Limba rusă prezintă pondere mai semnificativă în RD Nord (13,0%) și mediul urban din toate regiunile (Tabelul 7 din Anexă).
Structura populației după limba vorbită de obicei
Deși apropiată ca structură de limba maternă, limba vorbită de obicei prezintă unele diferențe.
Conform declarațiilor populației recenzate, vorbitorii (de obicei) de ”limbă moldovenească” constituie 46,0% din populație, iar de limbă română – 33,2%, însumate fiind în creștere cu 0,5 p.p., în comparație cu recensământul din 2014. Ponderea limbii ruse, ca limbă vorbită de obicei, este mai mare decât a celorlalte limbi, reprezentând 15,3%, pe când ponderea acestora fiind mai mică: găgăuză 2,3%, ucraineană 2%, bulgară 0,8%, romani 0,3% (Figura 10).
Față de recensământul anterior, se atestă o creștere semnificativă a ponderii limbii române ca limbă vorbită de obicei, cu 9,5 p.p., o sporire moderată a ponderii limbii ruse – cu 0,7 p.p. În același timp se atestă o scădere a ponderii limbilor ucraineană, găgăuză și bulgară cu 0,8 p.p., 0,3 p.p. și respectiv, 0,2 p.p. (Tabelul 8 din Anexă).
Datele graficului în format .xlsx
Structura populației după religie
Religia, la fel ca și celelalte caracteristici etno-culturale (etnia și limba), s-a înregistrat la libera declarație a respondenților.
Majoritatea persoanelor recenzate s-au declarat ortodocși (95,0%). Dintre minoritățile confesionale mai reprezentative s-au declarat: baptiști (1,1%), Martorii lui Iehova (0,7%), penticostali (0,5%), adventiști (0,3%). S-au declarat: atei 0,6% și fără religie 0,8% (Figura 11 și Tabelul 9 din Anexă).
Datele graficului în format .xlsx
Țara nașterii
Populația țării în majoritate absolută este născută în Republica Moldova (95,9%), cu o pondere mai mare în mediul rural, unde 98,1% sunt născuți în Republica Moldova (Figura 12).
În aspect de grupe de vârstă, s-a înregistrat o pondere mai mare a persoanelor născute în altă țară pentru grupa de vârstă 65 de ani și peste, de 9,3% pe total țară și 18% în mediul urban, în comparație cu valoarea medie pe țară de 4,1% (Tabelul 10 din Anexă).
Datele graficului în format .xlsx
Populația după dificultățile în realizarea activităților zilnice
Informația cu privire la dificultăți în desfășurarea activităților zilnice s-a colectat pentru persoanele de 2 ani și peste, de asemenea, la libera declarație a persoanelor recenzate.
Dificultăți de vedere
Din total populație, 28,9% au declarat că se confruntă cu dificultăți de vedere, chiar dacă poartă ochelari sau lentile de contact. Dintre aceștia, 6% se confruntă cu dificultăți mari de vedere sau incapacitate totală de vedere (Figura 13).
În populația cu vârsta de 65 de ani și peste, 16,6% au raportat dificultăți mari de vedere, iar 0,9% au declarat incapacitate de a vedea (sau total 17,5% dificultăți mari sau incapacitate totală) (Tabelul 11 din Anexă).
Datele graficului în format .xlsx
Procentul femeilor care se confruntă cu dificultăți mari de vedere sau incapacitate totală de a vedea, este cu 2,3 puncte procentuale mai mare, decât procentul bărbaților (Tabelul 12 din Anexă).
Dificultăți de auz
Din populația totală, 10,9% persoane au menționat dificultăți de auz, chiar și atunci când folosesc aparate auditive. Dintre aceștia, 2,2% au raportat dificultăți mari de auz sau incapacitate totală de a auzi.
În populația cu vârsta de 65 de ani și peste, 8,2% au raportat dificultăți severe de auz și 0,4% incapacitate totală de a auzi (sau total 8,6% dificultăți severe sau incapacitate totală) (Figura 14).
Datele graficului în format .xlsx
Dificultățile mari de auz sau incapacitate totală de auz, sunt ușor mai răspândite în zonele rurale decât în zonele urbane, cu o diferență de 0,7 puncte procentuale (Tabelul 11 din Anexă).
Procentul femeilor care se confruntă cu dificultăți mari de auz sau incapacitate totală de a auzi este cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât procentul bărbaților (Tabelul 12 din Anexă).
Dificultăți de mobilitate (mers și urcat scări)
Din populația recenzată, 19,4% de persoane au raportat dificultăți de mobilitate, inclusiv dificultăți la mersul pe jos sau la urcarea scărilor. Dintre aceștia, 7,9% au raportat dificultăți mari de mobilitate sau incapacitatea de a merge sau de a urca scările (Tabelul 11 din Anexă).
În populația cu vârsta de 65 de ani și peste, 23,3% au raportat dificultăți mari de mobilitate, iar 3,7% nu puteau deloc merge sau urca scările (sau total 27,0% dificultăți severe sau incapacitate totală) (Figura 15).
Datele graficului în format .xlsx
Dificultățile mari de mobilitate sau incapacitatea de a merge sau de a urca scările sunt semnificativ mai răspândite în zonele rurale, cu o diferență de 4,0 puncte procentuale în comparație cu zonele urbane.,
Procentul femeilor care se confruntă cu dificultăți mari de mobilitate sau incapacitatea totală de a merge sau urca scările este cu 3,2 puncte procentuale mai mare decât procentul bărbaților (Tabelul 12 din Anexă).
Dificultăți de memorare/concentrare
Din totalul populației recenzate, 10,1% au raportat dificultăți de memorie sau concentrare. Dintre aceștia, 1,6% au raportat dificultăți mari de memorie sau incapacitatea de a-și aminti sau de a se concentra (0,2%) (Tabelul 11 din Anexă).
În populația cu vârsta de 65 de ani și peste, 4,8% au raportat dificultăți severe de memorare/concentrare, iar 0,5% au incapacitate totală de a memora (sau total 5,3% dificultăți severe sau incapacitate totală) (Figura 16).
Datele graficului în format .xlsx
Procentul femeilor care se confruntă cu dificultăți severe de memorare sau incapacitate totală de a memora este practic similar cu cel al bărbaților – de 1,8% și, respectiv, 1,9% (Tabelul 12 din Anexă).
Anexă: Tabele privind mărimea și structura populației pe sexe, grupe majore de vârstă, mediile de reședință și țara de naștere, precum și distribuția populației pe regiuni de dezvoltare și în funcție de caracteristici etno-culturale și dificultăți în desfășurarea activităților zilnice (12 tabele format.xlsx).
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru, mun. Bender, com. Corjova și s. Roghi din com. Molovata Nouă ale raionului Dubăsari, com. Chițcani, Cremenciug și Gâsca din raionul Căușeni.
2 Populația cu reședință obișnuită (rezidentă) – populația care a locuit preponderent în ultimele 12 luni înainte de 8.04.2024 (data de referință a recensământului) în țară, indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art.4 al Legii 231/2022 privind recensământul populațieiși locuințelor).
3 În comparație cu datele provizorii privind numărul persoanelor recenzate, diseminate la încheierea recenzării, au fost eliminate toate dublările admise în cadrul RPL
4 Acoperirea netă constituie diferența dintre numărul persoanelor neacoperite și supra-acoperite la recensământ. La estimarea acoperirii nete s-au folosit datele Anchete postrecenzare și datele privind traversarea frontierei de stat de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
5 Raportul de masculinitate indică numărul de bărbați la 100 de femei.
6 Structura populației pe cetățenie, etnie, religie, limbi, țara nașterii la RPL 2014 a fost calculată în baza populației cu reședință obișnuită.
7 Deoarece din considerente istorico-identitare populația în continuare indică la întrebarea cu referire la limbă – limba modovenească, din punct de vedere statistic nu se înlocuiește glotonimul dat, conform Clasificatorului Limbilor. Conform Conferinței Drepturilor Lingvistice din 1996 se recunosc drepturile la identitatea lingvistică în orice formă și expresie. Sunt exemple numeroase în istorie cînd aceeași limbă are glotonime diferite: spaniolă / castiliană, norvegiană / bokmol, olandeză / flamandă, franceză / valonă, sârbă/croată/bosniacă/muntenegreană, malaeză/indoneziană, hindi/urdu, farsi/dari/tadjikă, afgană/puștună, ivrit/ebraică, greacă/elenă, karaceai/balkară etc.
Precizări metodologice:
Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică exhaustivă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.
RPL 2024 s-a realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor, ale Principiilor și Recomandărilor pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite).
Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.
Informații relevante:
Noțiuni de bază:
Reședință obișnuită: locul în care o persoană își petrece, în mod obișnuit, timpul de odihnă zilnică, indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, al vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase.
Populația după mediul de reședință: se referă la împărțirea populației în funcție de mediul de locuit: urban (orașe) și rural (sate), conform statutului teritorial-administrativ a localității. Această structură reflectă distribuția geografică și socio-economică a populației. Toate persoanele care au fost recenzate conform reședinței obișnuite în cadrul Întovărășirilor Pomicole, au fost considerate ca făcând parte din mediul rural.
Populația după sexe: sexul este o caracteristică biologică a unei persoane. Persoana poate fi de sex masculin sau feminin.
Populația după grupe de vârstă: clasificare a unei comunități umane în funcție de vârstă a fiecărui individ. Această împărțire este esențială pentru a înțelege structura demografică a unei populații și pentru a analiza diverse fenomene sociale, economice și culturale.
Etnia (naționalitatea) este o identitate personală și colectivă asumată în baza unor caracteristici ce țin de origine, limbă, cultură, tradiție, istorie, religie, rasă și alte aspecte. Etnia este asumată la nivel subiectiv de fiecare persoană. Înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate.
Limba maternă: este considerată prima limbă învățată din copilărie și vorbită în familie, limba în care o persoană își exprimă gândurile.
Limba vorbită de obicei:se consideră limba în care o persoană comunică cel mai mult timp, în familie, la serviciu, în societate. Aceasta poate sau nu să coincidă cu limba maternă.
Religia: concept complex și multidimensional, care a fost definit și interpretat în nenumărate moduri de-a lungul istoriei. În esență, religia poate fi privită ca un sistem de credințe și practici legate de ceea ce oamenii consideră a fi sacru, divin sau transcendent, asumat la nivel subiectiv de fiecare persoană.
Cetățenia: reprezintă apartenența legală a unei persoane fizice (cetăţean) la un stat, dobândită prin naştere, naturalizare, căsătorie etc.
Locul nașterii: se consideră localitatea și țara unde mama locuia la momentul naşterii, nu localitatea în care se află instituția medicală unde a născut mama.
Dificultăți în realizarea activităților zilnice: datele au fost obținute de la populația de 2 ani și mai mult pe baza răspunsurilor respondenților la întrebările (formulate în conformitate cu recomandările Grupului ONU de la Washington privind statisticile referitoare la dizabilități ) cu privire la dificultățile care le resimt în desfășurarea activităților zilnice din cauza problemelor cu:
- vederea (chiar dacă poartă ochelari),
- auzul (chiar și cu aparat auditiv),
- mersul sau urcarea scărilor,
- memorare/concentrare (ținere de minte).
Răspunsurile populației recenzate au inclus opțiunile:
- fără dificultăți
- unele dificultăți (dificultățile se resimt puțin)
- dificultăți mari (dificultățile se resimt mult)
- nu văd/aud/merg/memorez deloc.
Pentru știri de ultimă oră, urmărește-ne pe canalul nostru de TELEGRAM!