Populația lumii a ajuns la 8 miliarde, marți, 15 noiembrie, conform statisticilor în timp real oferite de platforma Worldometer.
Atingerea acestui număr fără precedent se datorează creşterii treptate a duratei de viaţă umană, datorită îmbunătăţirii sistemului de sănătate publică la nivel global, alimentaţiei moderne, creşterii gradului de igienă şi a educaţiei.
În timp ce populaţia globală a avut nevoie de 12 ani pentru a creşte de la 7 la 8 miliarde, va dura aproximativ 15 ani, adică până în 2037, pentru ca populaţia planetei să atingă numărul de 9 miliarde, semn că rata de creştere generală a populaţiei globale încetineşte din cauza creşterii nivelului de educaţie sexuală, a confortului, a individualismului, a emancipării faţă de tradiţii şi a nivelului de trai.
Ţările cu cele mai ridicat nivel de fertilitate tind să fie cele cu cel mai mic venit pe cap de locuitor. Prin urmare, creşterea populaţiei globale a devenit, de-a lungul timpului, din ce în ce mai concentrată printre cele mai sărace ţări ale lumii, majoritatea fiind în Africa sub-sahariană, transmite ONU.
Potrivit National Geographic, de la apariţia speciei Homo sapiens, au fost nevoie de aproximativ 300.000 de ani până când populaţia sa a atins un miliard de locuitori. A fost în jurul anului 1804, anul în care a fost descoperită morfina, când Haiti şi-a declarat independenţa faţă de Franţa şi când Beethoven şi-a interpretat pentru prima dată Simfonia a treia la Viena.
Populaţia a atins 2 miliarde în 1927 când a fost efectuat primul zbor al unui avion de la New York la Paris, 3 miliarde în 1960 după două războaie mondiale catastrofale şi chiar în plină cursă a înarmării nucleare, 4 miliarde în 1974 când omenirea a început să transmită semnale radio în spaţiu în căutarea vieţii extraterestre, iar scheletul unei străbunici îndepărtate, Lucy (din specia Australopithecus Afarensis) era descoperit în Etiopia.
Populaţia a ajuns la 5 miliarde în 1987 când era deschisă prima cafenea Starbucks în afara Statelor Unite şi când îşi făcea debutul franciza Simpsons.
În cele din urmă, populaţia a atins 6 miliarde de locuitori în 1999, după un mileniu plin de războaie, perioade de foamete şi pandemii.
Populaţia umană va creşte la 9 miliarde de locuitori în 2037 sau în 2038, când se preconizează că liniile electrice şi telefonice vor fi demontate în ţările dezvoltate datorită tehnologiei wireless, când numărul de automobile electrice va atinge 17 milioane de exemplare, traficul global de internet va ajunge la 1.310 exaocteţi, iar surditatea ar putea deveni o boală a trecutului. Probabil că atunci, populaţia Lunii de astronauţi va fi în jur de 5-10, deşi Newsweek estimează că ar putea fi chiar 100 de astronauţi şi turişti spaţiali pe Lună până în anul 2040.
În 2055, populaţia umană va creşte la 10 miliarde, dar va fi unul dintre cei mai dificili ani ai secolului 21 din cauza schimbărilor climatice şi conflictelor pentru resurse între regimurile democratice şi cele autoritare, dar pe de altă parte, tehnologia spaţială va avansa – vor fi trimise telescoape de nouă generaţie în spaţiu care vor fotografia planete locuibile în rezoluţie detaliată, vor fi cunoscute 13 milioane de planete din afara Sistemului Solar (în comparaţie cu 800 în 2012) şi există posibilitatea ca omenirea să aibă o colonie permanentă pe Marte până atunci, populată de câţiva astronauţi. Elon Musk plănuia în 2020 să transporte 1 milion de oameni pe Marte până în 2050, potrivit Insider, sau 80.000, deşi din cauza distanţei şi logisticii, estimările ar putea fi exagerate.
În 2088, populaţia va ajunge la 11 miliarde când implanturile biotehnologice ar putea fi la modă şi bolile de cancer ar putea fi vindecate.
După 2100, populaţia va începe să scadă la nivel global din cauza scăderii ratei natalităţii. Potrivit Insider, îmbătrânirea populaţiei va fi o problemă gravă ce va cauza haos din cauza lipsei forţei de muncă, iar automatizarea producţiei industriale la scară largă va fi necesară.
