Moldova se va împărți în 5 regiuni și 10 districte

Până în 2030, raioanele din Moldova ar putea fi comasate în cinci regiuni sau zece raioane. Acest lucru este stipulat în Strategia de reformă a administrației publice pentru...

Până în 2030, raioanele din Moldova ar putea fi comasate în cinci regiuni sau zece raioane. Acest lucru este stipulat în Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, elaborată de Cancelaria de Stat. Documentul a fost aprobat în cadrul ședinței Executivului din 15 martie.

Districtele vor fi înlocuite cu cinci regiuni

Prima variantă de reorganizare a administrației publice locale de nivelul doi (raioane) prevede că raioanele vor fi înlocuite de regiuni. În același timp, în document se menționează că regiunile vor fi create ca regiuni de dezvoltare deja existente în baza Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Autorii consideră că aceasta este cea mai bună reorganizare tehnică, scrie newsmaker.md.

Structura propusă a regiunilor este următoarea:

1) Regiunea administrativă Nord: municipiul Bălți, raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca;
2) regiunea administrativă centrală: raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni;
3) regiunea administrativă Sud: Basarabeasca, raioanele Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă și Taraclia;
4) Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia;
5) municipiul Chișinău.

Autorii documentului consideră că această abordare va schimba caracterul autorităților locale de nivelul al doilea în direcția administrației regionale, cu un accent predominant pe dezvoltarea socio-economică a regiunii. Pe termen scurt, se propune păstrarea atribuțiilor care revin în prezent autorităților publice locale de nivelul doi. Dar responsabilitățile legate de gestionarea învățământului preuniversitar și a serviciilor de asistență socială nu au fost încă clarificate.

Finanțarea regiunilor va fi aceeași ca în sistemul de finanțare a autorităților publice locale introdus în 2015 pentru a determina veniturile noilor regiuni. Toate criteriile utilizate pentru distribuirea impozitelor și pentru calcularea transferului de echilibrare se bazează pe populație, pe suprafața unității administrativ-teritoriale și pe valoarea impozitelor colectate în teritoriu.

Raioanele vor fi înlocuite de zece districte

O structură alternativă a autorităților publice locale de nivelul al doilea, care ar putea crește eficiența prin reducerea numărului de personal și îmbunătățirea cooperării între structurile descentralizate ale Cancelariei de Stat, ar consta în zece districte.

O astfel de structură ar arăta în felul următor:

1) district Bălți: raioanele Bălți, Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei;
2) district Căușeni: raioanele Căușeni, Novoaneni și Ștefan-Vodă;
3) district Cahul: raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia;
4) district Edineț: raioanele Edineț, Briceni, Dondușeni și Ocnița;
5) district Hîncești: raioanele Hîncești, Basarabeasca, Cimișlia și Leova;
6) district Orhei: raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești;
7) district Soroca: raioanele Soroca, Drochia și Florești;
8) district Ungheni: raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni;
9) Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia;
10) Municipiul Chișinău.

În acest scenariu, distribuția funcțiilor este aproape neschimbată. Agenția pentru Dezvoltare Regională și Consiliile pentru Dezvoltare Regională ar continua să funcționeze. Se așteaptă ca reorganizarea să reducă într-o anumită măsură costurile administrative. În plus, aceasta va concentra personalul cel mai calificat din structurile existente într-o nouă structură consolidată și va atrage alți candidați prin faptul că posturile vor fi mai atractive.

Autorii documentului menționează că alegerea între cele două scenarii de reorganizare va trebui făcută de guvern – odată ce documentul principal va fi adoptat.

De menționat că raioanele de pe malul stâng al Nistrului (Transnistria), care nu se află sub controlul autorităților constituționale, nu sunt menționate în ambele proiecte de reorganizare a autorităților locale.

sursa

In this article