Moldova, printre cele mai nefericite țări din Europa. Ce se întâmplă cu societatea?

Moldova a coborât nouă poziții în clasamentul celor mai fericite țări din lume, ocupând locul 80 în World Happiness Report 2025. În comparație, România se află pe locul...

Moldova a coborât nouă poziții în clasamentul celor mai fericite țări din lume, ocupând locul 80 în World Happiness Report 2025. În comparație, România se află pe locul 35, iar pe primele locuri domină țările nordice: Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Țările de Jos. În partea de jos a clasamentului se află Zimbabwe, Liban și Afganistan.

Într-o analiză publicată pe canalul său de Telegram, politologul Ian Lisnevschi subliniază că scăderea poziției Moldovei reflectă probleme economice, sociale și politice profunde. Potrivit acestuia, principalele cauze ale nemulțumirii populației sunt instabilitatea economică, migrația masivă, tensiunile politice și lipsa de încredere în autorități. „Creșterea prețurilor, salariile mici și costurile ridicate ale serviciilor comunale îi determină pe mulți moldoveni să-și caute un viitor în afara țării. În același timp, conflictul politic permanent și lipsa unei viziuni clare de dezvoltare subminează stabilitatea statului”, explică Lisnevschi.

Acesta compară situația din Moldova cu cea a Finlandei, țara care ocupă constant primul loc în clasamentul fericirii. Potrivit politologului, succesul Finlandei nu este întâmplător, ci rezultatul unei politici strategice bazate pe stabilitate socială și încredere în instituții. „Finlanda a investit ani de zile în creșterea nivelului de trai și consolidarea încrederii cetățenilor, ceea ce a permis țării să facă pași geopolitici importanți, precum aderarea la NATO în 2023, fără a provoca diviziuni sociale majore”, afirmă Lisnevschi.

În schimb, Moldova este un exemplu de „politică bazată pe frică”, unde autoritățile mențin societatea într-o stare de tensiune. „Dacă cetățenii nu se simt protejați, orice reformă este percepută ca o amenințare. Fără încredere, orice schimbare generează haos și polarizare”, concluzionează politologul.

Analiza completă poate fi citită aici.

In this article