Curtea Penală Internațională a emis marți mandate de arestare pentru fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, și pentru generalul rus Valeri Gerasimov, pentru presupuse crime de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.
Într-un comunicat de presă, instanța a transmis că judecătorii au constatat că există „motive rezonabile să creadă că cei doi suspecți sunt responsabili pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene din (cel puțin) 10 octombrie 2022 până (cel puțin) pe 9 martie 2023”, informează Reuters.
De asemenea, Şoigu şi Gherasimov sunt acuzaţi de CPI pentru „îndreptarea atacurilor asupra obiectivelor civile şi provocarea de victime şi pagube colaterale excesive în rândul civililor şi obiectivelor civile”, precum şi de crime împotriva umanităţii prin „acte inumane”, aşa cum sunt definite în Statutul de la Roma.
În iarna 2022-2023, Rusia a bombardat cu regularitate sistemul energetic ucrainean, dar ulterior şi-a schimbat strategia şi s-a axat mai mult pe atacuri asupra ţintelor cu importanţă militară.
Însă de la sfârşitul lunii martie anul acesta, Rusia a reluat atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, motivându-le ca o acţiune de represalii după ce, odată cu alegerile prezidenţiale defăşurate la jumătatea martie, în Rusia au fost lansate incursiuni ale unor combatanţi ruşi pro-ucraineni pe teritoriul rus la frontiera ucraineană în provinciile Kursk şi Belgorod, în timp ce armata ucraineană şi-a intensificat atacurile cu drone, rachete şi artilerie în aceste provincii.
De atunci, Rusia a efectuat opt bombardamente cu drone şi rachete asupra sistemului energetic ucrainean, cel mai recent având loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, acesta din urmă fiind, potrivit Moscovei, o acţiune represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti.
Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete şi drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează la 56,2 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene.
Într-o primă reacţie după anunţul CPI, şeful de cabinet al preşedintelui Zelenski, Andrii Iermak, a salutat o „decizie importantă”, în timp ce Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse a estimat că emiterea acestor mandate face parte din războiul hibrid împotriva Rusiei.
Rusia, care la fel ca Ucraina nu este membră a CPI, a afirmat în repetate rânduri că infrastructura energetică a Ucrainei este o țintă militară legitimă și neagă că vizează civilii sau infrastructura civilă.
Pe 17 martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. CPI a emis mandatul pentru arestarea lui Putin pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni și transferul ilegal de oameni de pe teritoriul Ucrainei spre cel al Rusiei.
Tot atunci, separat, CPI a emis mandat și pentru Maria Alekseievna Lvova-Belova, responsabila din Rusia pentru Drepturile Copiilor, pentru aceleași acuzații.
