Răcirea relațiilor dintre unioniștii și pro-europenii de la Chișinău este cauzată de rolul tot mai mic pe care îl are factorul românesc în politica moldovenească. Totodată, jurnalistul Octavian Racu leagă acest nou clivaj de modul de finanțare a sectorului asociativ dintre Prut și Nistru.
“Dacă în trecut Bucureștiul considera că atragerea Moldovei spre Vest va presupune automat o apropiere de România, s-a constatat că lucrurile nu stau chiar așa. A existat o singură perioadă scurtă în care România s-a simțit influentă în societatea civilă moldovenească: 2017-2018, când fondurile occidentale s-au redus drastic, iar ONG-urile din rețeaua lui Soros (IPP, CIJ, ADEPT) au fost nevoite să apeleze la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Așa anumite organizații civice, care niciodată nu erau suspectate de unionism, devenise pentru o scurtă perioadă adepți ai unirii (au devenit mai frecvente și sondaje despre unire). Însă totul a durat foarte puțin”, scrie Octavian Racu, într-o postare pe Facebook.
În opinia jurnalistului citat, reluarea fluxului financiar dinspre Occident a determinat o schimbare de optică a așa-zisei societăți civile de la Chișinău.
„Când Occidentul și-a deschis robinetul pentru granturi (2018-2019), societatea civilă brusc și-a întors spatele Bucureștiului. Desigur, un astfel de gest i-a iritat pe români”, conchide Octavian Racu.
