Apa din Dunăre ar putea ajunge până în nordul Republicii Moldova printr-o rețea națională de aproximativ 400 de kilometri. Fracțiunea parlamentară „Partidul Nostru”, condusă de Renato Usatîi, propune realizarea proiectului „Dunărea Moldovei – Autostrada Apei”, cu punct de captare la Giurgiulești, și cere conducerii țării să înceapă elaborarea conceptului. Noul sistem ar oferi o sursă suplimentară de apă în perioadele de secetă și în situații de criză.
Inițiativa, elaborată cu participarea experților din România, Germania și Emiratele Arabiei Unite, este prezentată într-o scrisoare deschisă din 8 octombrie, semnată de Usatîi și adresată președintei Maia Sandu, premierului Vasile Tofan, președintelui Parlamentului Igor Grosu și directorului Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu. Fracțiunea solicită adoptarea unei hotărâri a Parlamentului pentru constituirea unui grup de lucru interinstituțional care să elaboreze Conceptul național „Dunărea Moldovei – Autostrada Apei”.
Autorii propunerii avertizează că secetele tot mai severe și scăderea debitelor Nistrului și Prutului pot pune în dificultate sistemele de captare. În opinia lor, alimentarea cu apă trebuie tratată ca o problemă de securitate națională, iar țara are nevoie de soluții pentru următoarele decenii.
„Republica Moldova trebuie să dispună de o alternativă atunci când una dintre sursele actuale nu mai poate asigura necesarul de apă”, se arată în scrisoare. Sistemul propus ar completa alimentarea din Nistru, Prut și apele subterane. Documentul precizează că și Dunărea este vulnerabilă la secetă, motiv pentru care sursele trebuie să se completeze.
„Dunărea Moldovei – Autostrada Apei” ar include stații de captare, tratare și pompare, conducte magistrale și ramificații către orașe și localități. Sunt propuse și rezervoare strategice în sudul, centrul și nordul țării. Acestea ar asigura rezerve pentru perioadele cu debite reduse, avarii sau poluarea unei surse.
După elaborarea conceptului și realizarea studiului de fezabilitate, construcția ar începe pe traseul Giurgiulești–Cahul–Comrat–Chișinău. Pentru această etapă, scrisoarea propune analizarea unui interval de implementare de 3–5 ani, după finalizarea proiectării și asigurarea finanțării. La Chișinău, magistrala ar fi conectată la sistemele existente.
Extinderea spre nord ar urma traseul Chișinău–Orhei–Bălți–Edineț. Dezvoltarea întregului sistem este estimată preliminar la 5–10 ani. Lungimea de aproximativ 400 de kilometri include magistrala și principalele ramificații, iar traseul și calendarul exact ar urma să fie stabilite de specialiști.
Grupul de lucru ar reuni instituțiile competente, autorități locale, operatori de apă și experți în hidrologie, infrastructură, energie, mediu, agricultură și finanțe. Acesta ar trebui să analizeze posibilitatea captării apei din Dunăre, volumele disponibile, consumul de energie, impactul asupra mediului și costurile proiectului. Conceptul ar urma să fie prezentat Parlamentului și Guvernului și supus dezbaterilor publice, înaintea deciziei de lansare a studiului complet de fezabilitate.
Pentru finanțare, fracțiunea propune examinarea fondurilor Uniunii Europene și a sprijinului unor instituții precum BEI, BERD, Banca Mondială și KfW. Este solicitată și analizarea posibilității implicării României și a altor parteneri internaționali.
Inițiativa prevede examinarea utilizării unor capacități și ramificații pentru irigații. Alimentarea populației cu apă potabilă ar avea prioritate.
„Republica Moldova nu trebuie să aștepte următoarea criză a apei pentru a începe să caute soluții. (…) Infrastructura strategică se construiește înainte de criză”, se arată în scrisoarea semnată de Renato Usatîi.
