EDITORIAL // Schimbări pozitive în procesul de reglementare transnistreană

Criza politică continuă, iar bătăliile politice sunt în continuare legate de interesele personale ale politicienilor. Pe fundalul politizării instituțiilor, scandalurilor și dezbaterilor pe tema alegerilor anticipate nu se...

Criza politică continuă, iar bătăliile politice sunt în continuare legate de interesele personale ale politicienilor. Pe fundalul politizării instituțiilor, scandalurilor și dezbaterilor pe tema alegerilor anticipate nu se observă, dar există schimbări pozitive și rezultative.

Anul 2021 a început să aducă rezultate pentru procesul de reglementare transnistreană. Constat realizarea recentă a primei întâlniri, din ultimii ani, a grupului de lucru în domeniul sănătății și lansarea campaniei de informare a reglementarilor în domeniul transportului.

Experții în domeniul ocrotirii sănătății de pe ambele maluri ale Nistrului, după o pauză îndelungată (ultima reuniune a avut loc în data de 06 martie 2020), s-au întrunit în format de video-conferință pentru a discuta aspectele de imunizare anti-COVID-19.

Ședința a fost organizată la inițiativa Chișinăului în contextul aprobării Planului național de imunizare anti-COVID-19 și a necesității de punere în aplicare a acestei intervenții importante de sănătate publică în crearea unui răspuns pe termen lung față de provocările cauzate de infecția COVID-19.

După primele două săptămâni de activitate în care s-a reușit organizarea a 3 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale: transport auto și infrastructura drumurilor, probleme vamale și pentru ocrotirea sănătății, astăzi, a avut loc întrevederea dintre Vicepremiera pentru Reintegrare, negociatoarea-șefă din partea Chișinăului în procesul de reglementare transnistreană, Olga Cebotari, și Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting.

Negociatorul-șef de la Chișinău a enunțat prioritățile-cheie în anul curent, după cum urmează:

  1. Menținerea unei dinamici active în platformele existente de negocieri.
  2. Implementarea înțelegerilor din așa-numitul pachet Berlin+ și soluționarea celor mai urgente probleme în interesul locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
  3. Acordarea asistenței necesare pentru a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a restabili libera circulație în/ dinspre regiunea transnistreană.
  4. Realizarea acțiunilor de luptă eficientă cu COVID-19 pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv cu implicarea asistenței oferite de donatorii naționali și internaționali.
  5. Crearea premiselor propice pentru convocarea unei noi runde oficiale a formatului ,,5+2”.

În același timp, succesele Biroului Politic de Reintegrare provoacă reacții din partea unor politicieni cu interese personale, care au scop dezinformarea procesului de negocieri.

Doar câteva concretizări pe acest aspect:

  • Problema respectării drepturilor omului este o prioritate în activitatea Biroului și acest subiect a fost discutat în cadrul negocierilor 1+1 într-o manieră largă;
  • Niciun agent economic din ambele părți nu a fost prezent la negocierile 1+1;
  • Doi oficiali de rang înalt, Peter Michalko și Thomas Mayr-Harting au dat o nota pozitivă rezultatelor obținute și priorităților planificate. Anume acest lucru trebuie să rămână un indicator al rezultatelor Viceprim-ministrei pentru reintegrare, dar nu declarațiile politice ce au scop divizarea societății!

Cred că pentru a obține rezultate necesare, în primul rând, unii politicieni și foști negociatori ar trebui să se abțină de la declarații politice, sau interesul propriu. Astfel de afirmații sunt inacceptabile și necesită înțelegerea complexității procesului de negociere.

Autor: Ian Lisnevschi

In this article