Andrei Năstase încearcă în cel de-al doisprezecelea ceas s-o convingă pe Maia Sandu să renunțe la ideea participării în prezidențiale în favoarea sa. Această insistență a liderului Platformei DA are o istorie și, desigur, pornește de la propriul gest făcut în 2016, atunci cînd aparent nesilit de nimeni, Năstase s-a retras din cursă oferind culoar liber Maiei Sandu. Relația de mai departe a celor doi lideri ai dreptei a gravitat în jurul acestui schimb incomplet, profund viciat, datorită căreia Maia Sandu a urmat o curbă ascendentă ”nemeritatată” iar Andrei Năstase a fost nevoit să lupte pentru supraviețuire politică.
Știm prea bine din bătrîni că darul neînapoiat și gestul generos respins este aducător de nenorociri. În arheologie acest fenomen a primit denumirea de potlatch și presupune trei obligativități – de a oferi daruri, de a primi daruri și de a le restitui. Chiar dacă politica este deseori considerată drept cea mai respingătoare afacere umană, ea nu poate face abstracție de aceste principii. Și tocmai pentru că deseori le ignoră, politicienii profitori și ingrați își cauzează propria prăbușire, căzînd ca niște coloși cu picioare de lut.
Invitația lui Năstase pentru Maia Sandu de a se retrage din cursă este tocmai o solicitare de a întoarce darul și de a evita dezastrul. Aceste două dimensiuni sînt inextricabil legate. Retragerea lui Năstase din prezidențialele din 2016 a fost un gest plin de sacrificii care a semnalat totuși reînsuflețirea dreptei și reabilitarea ei după căderea lui Filat din 2015. Chiar dacă Maia Sandu n-a cîștigat alegerile din 2016, ea a avut parte de un sprijin masiv electoral, oarecum nemaivăzut pentru un lider al dreptei moldovenești. Acest sprijin s-a datorat eminamente ideii de unitate și disponibilitate de sacrificu pe care a manifestat-o Andrei Năstase. Fără acest gest remarcabil, fără acest ”dar” făcut aparent liber și de bună voie dar, în, realitate, condiționat de împrejurări și dictat de spiritul vremii, nu putem explica spectaculoasa revenire a dreptei la guvernare în iunie 2019.
A urmat însă un recul determinat de o dublă respingere a ”darului” lui Năstase. La început Maia Sandu a dat cu piciorul în guvernare, fără știrea propriilor parteneri de la Platforma DA, ceea ce a însemnat refuzul de a continua cauza pentru care s-a angajat în 2016, atunci cînd a intrat în lupta politică, cot la cot cu Năstase. Cunoaștem că acest gest i-a atras deja nenumărate neplăceri, fiind considerat de mulți dintre susținătorii ei europeni drept un act de abdicare. Demoralizarea dreptei din acea perioadă s-a amplificat iar guvernarea a încăput fără drept de apel pe mâinile socialiștilor.
După care, într-un gest de supremă orbire, Maia Sandu s-a lansat în campania prezidențială ceea ce a însemnat refuzul de a înapoia ”darul” făcut anterior de Năstase. Aici consecințele pot fi mult mai grave și anume despre asta vrea să sugereze liderul Platformei DA care pe parcursul întregului an (începînd cu alegerile din Hîncești) a încercat cu disperare să conceapă un format politic avantajos pentru blocul ACUM – pornind de la ideea candidatului unic și sfîrșind, in extremis, cu propria implicare în campanie în calitate de candidat.
Andrei Năstase tinde acum să ”raționalizeze” acest pericol al schimbului inechitabil și ”cadoului respins ” prin a explica că potrivit sondajelor sociologice singurul care are șanse să cîștige în turul doi în fața lui Dodon este anume liderul Platformei DA și nu Maia Sandu. Argumentul poate fi valabil deoarece profilul lui Andrei Năstase, spre deosebire de Maia Sandu, înglobează alegătorul tradiționalist și creștin, dominant în țara noastră și pe acest teren el poate să-i facă concurență lui Dodon în turul doi.
Dar mesajul profund al apelului lui Năstase se referă, cred, la partea ”spirituală” a relației dintre cei doi lideri ai dreptei. Procedînd ”politic, rece și ingrat, călcînd în picioare înțelegerile avute dar, mai grav, și un cod nescris al reciprocității relației într-o alianță, Maia Sandu aruncă în aer fundamentele pe care și-a clădit dreapta lupta cu Plahotniuc – principii și valori democratice, demnitate și onoare.
