Coreneliu Furculiță: Autodizolvarea Parlamentului este imposibilă, or, nu este prevăzută de legea supremă

Procedura de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate trebuie să corespundă normelor prevăzute de Legea Supremă. Despre aceasta liderul deputaților socialiști, Corneliu Furculiță, a scris pe pagina sa de...

Procedura de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate trebuie să corespundă normelor prevăzute de Legea Supremă. Despre aceasta liderul deputaților socialiști, Corneliu Furculiță, a scris pe pagina sa de Facebook.

„PSRM a pledat mereu pentru dizolvarea acestui Parlament și organizarea alegerilor anticipate, pentru a scăpa Legislativul de ultimele elemente ale regimului oligarhic. Cu toate acestea, toate procedurile trebuie să fie perfect legale, iar încercările de a trișa norma Constituțională, la care încearcă să recurgă președintele țării și deputații ei din PAS, doar duce la discreditarea și mai mare a instituțiilor statului”, spune președintele fracțiunii PSRM.

Corneliu Furculiță a amintit că în Republica Moldova, dizolvarea Parlamentului este reglementată expres de Constituție, și mai exact la art. 85, care prevede două temeiuri exhaustive – imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni.

„Prin urmare, autodizolvarea Parlamentului este imposibilă, or, nu este prevăzută de legea supremă. În ceea ce privește sesizarea depusă de unii deputați, – în exercitarea jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională, interpretează Constituția (art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituție). Astfel, pentru a fi admisă o sesizare privind interpretarea Constituției, această normă, în mod logic și firesc, urmează să fie inserată în textul legii supreme, fie expres, fie, cel puțin, ca și concept.

Însă, în Constituție, pentru situația de facto creată, – nu există astfel de prevedere nici la nivel conceptual”, mai scrie Furculiță.

Liderul deputaților PSRM precizează că dizolvarea Legislativului la inițiativa parlamentarilor provoacă mai multe întrebări de procedură, cea mai evidentă este numărul voturilor care urmează să întrunească un asemenea act, iar analogia pentru astfel de întrebări sensibile este inadmisibilă.

„La fel, soluția oferita de Hotărârea Curții Constituționale nr.31 din 10 noiembrie 1997, privind depunerea mandatului de către fiecare deputat și supleanți, este una desuetă în contextul actualului Parlament ales prin sistemul mixt, unde jumătate din deputați sunt aleși în circumscripții uninominale. Drept concluzie, reiterăm, că așa numita „autodizolvare” a Parlamentului constituie o încălcare a normei constituționale și va fi tratată de către noi corespunzător”, a conchis Corneliu Furculiță.

In this article