Securitatea Europei şi cea din Indo-Pacific nu trebuie discutate în mod separat, a declarat prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, el menţionând că Japonia şi România vor coopera în acordarea asistenţei pentru Ucraina şi Republica Moldova.
Precizările au fost făcute în cadrul unor declaraţii de presă comune susţinute, la Tokyo, alături de preşedintele Klaus Iohannis, după semnarea Declaraţiei Comune de lansare a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia, transmite breakingnews.md cu referire la realitatea.md.
“Am explicat domnului preşedinte despre noua strategie de securitate naţională a Japoniei, subliniind că securitatea Europei şi cea din Indo-Pacific nu trebuie discutate în mod separat, în contextul în care mediul internaţional de securitate devine din ce în ce mai sever. Domnul preşedinte a reafirmat sprijinul ferm pentru această nouă strategie a Japoniei. De asemenea, am convenit că Japonia şi România vor coopera în acordarea asistenţei Ucrainei şi Republicii Moldova. I-am explicat domnului preşedinte că Japonia a oferit peste 13 milioane de dolari americani pentru sprijinul refugiaţilor ucraineni stabiliţi în România, pentru care domnul preşedinte şi-a exprimat mulţumirea”, a precizat prim-ministrul Japoniei
Fumio Kishida a salutat “cu sinceritate” vizita în Japonia a preşedintelui Iohannis. El a menţionat că în cadrul întrevederii cu preşedintele român a fost convenită ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relaţiei bilaterale, având în vedere că România şi Japonia împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale.
“Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună cu România, ca parteneri strategici pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare în diverse domenii, inclusiv securitate, economie, ştiinţă, tehnologie şi cultură. La dineul de lucru care urmează vom discuta şi mai mult despre situaţiile regionale de interes comun, inclusiv răspunsul la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Indo-Pacific şi situaţia din Republica Moldova“, a mai spus Fumio Kishida.
La rândul său, președintele Iohannis a subliniat că România este și va rămâne un partener de încredere al Japoniei în plan regional, european și în forurile multilaterale.
“România recunoaște importanța noii Strategii naționale de securitate a Japoniei și salută rolul mai puternic pe care Guvernul de la Tokyo și l-a asumat în sprijinul păcii și securității pe plan global. De asemenea, salutăm sprijinul pe care Japonia îl acordă atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova”, a spus șeful statului, care l-a invitat pe premierul nipon să participe la summitul Inițiativei celor Trei Mări din toamna acestui an, la București.
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Japoniei, Fumio Kishida, au semnat, marţi, la Tokyo, Declaraţia Comună de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia, al doilea astfel de parteneriat pe care România îl încheie cu o țară asiatică, într-un moment în care Japonia asigură președinția grupului G7 al celor mai dezvoltate economii democratice și la capătul a cinci ani de negocieri.
Ceremonia de semnare a acordului de parteneriat strategic a avut loc la sediul Guvernului Japoniei, președintele Iohannis și premierul Kishida punându-și semnăturile pe acest document important pentru relațiile bilaterale de peste un secol dintre cele două țări.
Tot marţi, la Tokyo, a fost semnat şi un memorandum între Ministerul Finanţelor, Eximbank România şi Banca Japoniei pentru Cooperare (JBIC), iar Klaus Iohannis a anunţat și înfiinţarea la Tokyo a unui Institut Cultural Român.
Cu prilejul vizitei şefului statului român în Japonia a fost semnat şi un memorandum de înţelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics şi Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universităţii Osaka. Documentul urmează să faciliteze construirea la Măgurele a unui centru de producţie de optică de mare putere, în sprijinul activităţilor experimentale cu laserii de mare putere de la ELI-NP.
Documentele semnate vor contribui și la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare, fiind voorba despre construcţia reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, şi, respectiv, proiecte precum producţia de hidrogen verde şi în domeniul energiei eoliene.
