Vizita la Căușeni a președintelui Maia Sandu este emblematică pentru tinerele lăstare ale ”euro”democrației moldovenești în varianta dreptei super cinstite și hiper meritocratice. Presa semnalează prezența în acest oras în timpul vizitei a unui număr impresionant de ofițeri ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat (peste 20), veniți val vîrtej s-o păzească pe arhivulnerabila noastră președinte. Pe deasupra, multe dintre cele 10 automobile cu care a poposit SPPS-ul la Căușeni s-au dovedit cu numere false ceea ce ne face să credem că ele sînt folosite pentru filarea oponenților politici ai războiniclui nostru lider în fustă.
Trebuie totuși s-o avertizăm pe Maia Sandu că prin preluarea stilului de guvernare al lui Plahotniuc și impunerea unui control draconic asupra instituțiilor de forță ale statului, ea nu face dovada unei puteri excepționale ci, din contra, manifestă slăbiciune și frică în fața propriei societăți. Este o iluzie să crezi că SPPS-ul și SIS-ul te poate ajuta în cazul în care eșuezi pe toate fronturile și nu reușești să atragi de partea ta cea mai mare parte a societății.
Unii îşi închpuie că reformele pe care le anunță Maia Sandu – combaterea corupției, surghiunirea oligarhilor, reforma justiției și altele – necesită o ”militarizare” crîncenă a președinției pentru a frînge gîtul hidrei oligarhice. Acest vis pentru o Doamnă de Fier, cu epoleți de generalisim și cu elanul Ioanei d’Arc animă o bună parte a dreptei moldoveneşti care crede cu tot dinadinsul că o curăţenie generală se va face cu focul şi sabia. Ideea nu este deloc străină nici unor consilieri străini ai Maiei Sandu a căror alură aduce izbitor cu mutrele înăcrite ale unor ofiţeri prusaci care au fost uşor ademeniţi de barbaria nazistă.
În realitate, aceste sforţări belicoase şi agresive deconspiră esenţa pur moldovenească a regimului Maiei Sandu – frică şi dispreţ faţă de popor, pornire de a rezolva orice conflict prin forţă, intoleranţă maximă faţă de poziţiile divergente şi dorinţa de a le suprima din faşă. Maia Sandu e un tipic lider din regiunea noastră cu reflexe putiniste şi nu o apariţie angelică şi salvatoare ivită în urma unei reeducări forţate în laboratoarele secrete ale Harvardului.
Iar sprijinul acestor instituţii ameţite precum e SPPS-ul şi altele, care au suportat dictatul multor lideri dezmăţaţi şi s-au înclinat în faţa lor din obligaţie şi nu din respect, este la fel de efemer ca o ploaie de vară într-un an secetos. Ele sînt puternice doar atunci cînd li se cere să încătuşeze un om lipsit de apărare. În faţa unei societăţi jignite şi amăgite, ele refuză să lupte şi capitulează uşor sub pretext că n-au voie să dea cu „democratizatorul” în popor.
Sau poate pentru că nu sînt profesioniste? Căci, aidoma multor dintre instituţii de stat, nici organele noastre de forţă nu par să fie structuri de nădejde.
autor: Corneliu Ciurea
