Președintele Dodon consideră că Maia Sandu a provocat în mod premeditat demiterea. „(Maia Sandu) nu vorbește cu nimeni, își asumă responsabilitatea pe un proiect anticonstituțional, contrar acordului semnat în coaliție și ne spun că „dacă nu-l votați, eu mă duc în demisie”. Evident că a fost pusă moțiune de cenzură pe lucrul acesta. (…) Au făcut-o intenționat, vor să scape de responsabilitate pentru că nu pot face față lucrurilor, pentru că înțeleg că mai departe va fi și mai greu, pentru că unii sunt obișnuiți numai să plece prin călătorii”, a spus Dodon.
Maia Sandu s-a eliberat din îmbrățișarea socialiștilor pentru a-și pregăti campania electorală din 2020, când va fi principalul contracandidat al lui Igor Dodon.
Opinia mea este împărțită și de președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, care a scris pe rețelele de socializare că „Maia Sandu va fi viitorul Președinte al R. Moldova” și că „se pregătește de campania electorală de anul viitor, atunci când, în calitate de lider al opoziției, va putea să-l înlăture din fruntea statului pe actualul Președinte prorus, Igor Dodon”.
Nu este nimic rău în faptul că Maia Sandu dă dovadă de ambiție politică și dorește să ajungă președinte al statului moldovean. Mai rău este că în cele cinci luni de activitate ale Cabinetului de Miniștri condus de ea nu a reușit să facă dovada unui bun managment și nu a livrat proiectele pe care le așteptau moldovenii din spațiul rural.
Chișinăul nu e toată Moldova. Acest lucru a fost conștientizat de liderii Partidului Democrat din Moldova care au reușit să contabilizeze un rezultat bun la alegerile locale. Asigurându-și cel mai mare număr de primari, Partidul Democrat din Moldova și-a permis să revină în ecuația de putere votând împotriva Guvernului condus de Maia Sandu.
După demiterea Cabinetului de Miniștrii, teoretic există trei variante de dezvoltare a ecuațiilor de putere moldovene. Președintele Dodon afirmă că doar două scenarii sunt luate în calcul: fie se formează o coaliție ACUM-PSRM, fie președintele țării își asumă răspunderea și propune deputaților un nou Guvern.
Cel de al treilea scenariu a fost propus de către fostul președinte al României, Traian Băsescu: o coaliție parlamentară între Partidul Democrat din Moldova și Blocul politic ACUM. „Dacă își unesc numărul de parlamentari, alianța ACUM și partidul lui Filip sunt majoritari în Parlament. (…) S-ar rezolva o mare problemă.”
Este greu de crezut că Maia Sandu va renunța la planurile de pregătire a campaniei electorale din 2020. Acest lucru este conștientizat și de către președintele Partidului Democrat din Moldova care, în discursul său a subliniat că Guvernul Sandu a avut toată puterea, toate instituțiile, dar că a rămas captiv propriilor frustrări, „captiv fantomelor trecutului”.
Cel mai probabil scenariu de evoluție a ecuației de putere din Republica Moldova este asumarea răspunderii pentru formarea unui Cabinet de Miniștrii tehnocrat de către președintele Dodon. Un Cabinet de Miniștri care va continua implementarea reformelor conținute în Acordul de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană dar și aprofundarea prevederilor conținute în Parteneriatul Strategic cu Federația Rusă.
Autor: Victor Nichituș
Textul integral al editorialului îl puteți citi AICI
