
În Republica Moldova a fost creat Comitetul pentru Justiție, o platformă independentă de expertiză și monitorizare publică a sistemului judiciar. Inițiativa a fost prezentată luni, 16 noiembrie 2026, la Chișinău, de Platforma Civică ”Bună Ziua!” și Asociația CPAC din România, în prezența unor foști judecători și procurori, avocați, experți juridici și reprezentanți ai societății civile, informează telegraph.md
Comitetul își propune să analizeze modul în care sunt adoptate și aplicate legile, eficiența reformelor din justiție, evoluția dosarelor de rezonanță și eventualele abuzuri comise de organele de drept. O atenție deosebită va fi acordată cazurilor de presupusă fabricare a dosarelor penale, utilizării măsurilor preventive ca instrument de presiune și răspunderii pentru încălcările constatate.
Potrivit organizatorilor, Comitetul va funcționa ca un mecanism permanent de expertiză civică, fără a substitui instanțele judecătorești, procuratura sau alte instituții ale statului.
Din echipa de experți prezentată la eveniment fac parte:
Adrian Toni Neacșu – avocat, fost judecător, fost președinte al Tribunalului Vrancea și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Are peste 25 de ani de experiență juridică și este fondatorul proiectului Jurindex, dedicat accesului public la hotărârile judecătorești.
Viorica Stoica – fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României. A activat 26 de ani în procuratură, dintre care 21 de ani la nivelul Parchetului de pe lângă instanța supremă, și a condus Biroul de Anchete Speciale.
Angela Elizabeta Ciurea – avocat, fost procuror-șef adjunct al DIICOT și fost procuror-șef adjunct al Secției judiciare penale din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Are peste trei decenii de experiență juridică, iar din 2010 exercită profesia de avocat.
Andi Mihai Malaliu – fost judecător la Tribunalul București, cu experiență în examinarea cauzelor penale, administrarea probelor și respectarea garanțiilor procesuale.
Alina Mihaela Bica – fost secretar de stat în Ministerul Justiției din România și fost procuror-șef al DIICOT, cu aproximativ 30 de ani de experiență în domeniul juridic. În prezent, activează ca avocat în Italia.
Galina Șelari: Fără supremația legii, dezvoltarea țării nu este posibilă
Galina Șelari, reprezentanta Platformei Civice Bună Ziua, a explicat că justiția a fost aleasă drept prima direcție de activitate a inițiativei datorită importanței statului de drept pentru dezvoltarea Republicii Moldova și integrarea europeană.
„De ce începem cu justiția? Pentru că primul cluster pe care l-a deschis țara noastră, după obținerea statutului de candidat, se numește «Drepturi fundamentale». Cu acest cluster începe procesul drumului nostru spre Europa și cu același cluster se încheie”, a declarat Galina Șelari.
Aceasta a precizat că Platforma Civică Bună Ziua nu este o organizație politică și intenționează să abordeze ulterior inclusiv problemele economice, drepturile economice și dezvoltarea țării.
„Majoritatea absolută a cetățenilor țării noastre consideră că, fără supremația legii, dezvoltarea țării nu este posibilă”, a subliniat reprezentanta platformei.
Galina Șelari a invocat și rezultatele unor cercetări sociologice privind încrederea populației în sistemul judiciar. Potrivit acesteia, sondajele mai critice indică faptul că peste 70% dintre cetățeni nu au încredere în instanțe și alte organe de drept și consideră că justiția nu este independentă. În evaluările mai optimiste, a spus ea, se constată un anumit progres, însă peste 50% dintre cetățeni continuă să aibă rezerve privind supremația legii.
Reprezentanta platformei nu a nominalizat cercetările sociologice la care s-a referit.
„Nu vom tăcea, vom veni cu propuneri”, a declarat Galina Șelari, exprimându-și speranța că experții vor identifica soluții pentru consolidarea statului de drept și creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile de justiție.
Alexandru Stuparu: CPAC va reuni experți independenți pentru monitorizarea reformelor
Alexandru Stuparu, președintele Asociației CPAC din România, a explicat rolul organizației în cadrul campaniei „Comitetul Justiției – Lex Moldova”.
„Asociația CPAC este o asociație tânără, înființată acum un an de zile. Aceasta își propune să contribuie la consolidarea statului de drept, la respectarea și promovarea principiilor democratice și, de asemenea, la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale”, a declarat Alexandru Stuparu.
Potrivit acestuia, CPAC va identifica, selecta și reuni experți independenți din domeniul juridic, inclusiv avocați, procurori și judecători, care vor contribui la monitorizarea și analiza reformelor legislative și judiciare din Republica Moldova.
Asociația va facilita colaborarea dintre specialiști, va asigura cadrul organizatoric al proiectului și va promova publicarea unor analize documentate și fundamentate juridic.
„Obiectivul CPAC este de a construi o rețea de expertiză independentă, capabilă să ofere societății civile informații credibile și evaluări profesioniste privind respectarea statului de drept”, a subliniat președintele asociației.
Alina Mihaela Bica: Vor fi analizate legile, aplicarea lor și efectele asupra cetățenilor
Alina Mihaela Bica a prezentat metodologia campaniei, care va dura un an și va fi structurată pe trei direcții: procesul legislativ, aplicarea legii în practică și evaluarea efectelor produse de deciziile autorităților.
„Dorim să analizăm cu adevărat procesul, procedurile și mecanismele care ar trebui să fie predictibile și să se aplice tuturor”, a declarat experta.
Prima direcție va urmări întregul parcurs al proiectelor de lege, de la înregistrarea inițiativelor până la publicarea în Monitorul Oficial. Vor fi verificate consultările publice, avizele instituțiilor naționale și internaționale, amendamentele introduse după prima lectură, procedurile de urgență și respectarea cerințelor constituționale.
Bica a declarat că, în ultimele patru luni, a studiat modul în care sunt examinate inițiativele legislative în Parlamentul Republicii Moldova. Ea a identificat atât proiecte pe care le consideră conforme cu cerințele legale, cât și situații în care consultările publice ar fi fost omise.
Potrivit acesteia, au existat proiecte adoptate în grabă, pentru care Comisia de la Veneția a emis ulterior avize negative, semnalând probleme privind respectarea legii și a garanțiilor juridice. Experta nu a nominalizat proiectele respective.
„Atunci când sărim peste reguli din dorința de a face bine, s-ar putea să iasă rău. Pentru că regula este cea care ne ajută să nu greșim”, a subliniat Bica.
Comitetul va compara și practicile legislative din perioadele 2015–2019, 2019–2020 și din prezent, pentru a verifica dacă aceleași proceduri au fost respectate indiferent de autorii proiectelor.
Fiecare proiect examinat va primi un scor public, însoțit de justificări și documente. Va exista și o procedură publică de corectare a eventualelor erori.
A doua direcție va viza aplicarea legii în practică. Experții vor verifica dacă persoanele aflate în situații comparabile beneficiază de aceleași garanții procesuale, termene, măsuri și posibilități de apărare.
„Că-i deputat, că-i ciobanul care își paște oile la munte, că este portarul de la hotel, că este procurorul care intră în sala de judecată, că-i ministru care inițiază un proiect, regula trebuie să fie la fel pentru toți”, a declarat Alina Mihaela Bica.
Monitorizarea nu se va limita la cauzele penale. Vor fi examinate și măsuri contravenționale, administrative și fiscale, precum și aspecte privind independența justiției, jurisdicția constituțională, libertatea presei și dreptul de proprietate.
O atenție specială va fi acordată motivării arestărilor preventive, prelungirii acestora și existenței unor căi efective de contestare a hotărârilor privind nepromovarea evaluării magistraților.
„Nu urmărim dosare, urmărim actul prin care o autoritate dispune o măsură asupra unei persoane”, a precizat experta.
Cauzele vor fi selectate potrivit unor criterii publice, iar observatorii vor participa la ședințele de judecată cu respectarea legislației, fără intervenții în desfășurarea proceselor.
A treia direcție va evalua efectele legislației și ale activității instituțiilor judiciare. Comitetul va analiza trimestrial executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), măsurile generale adoptate de autorități, gradul de ocupare a funcțiilor la Curtea Supremă de Justiție, unificarea jurisprudenței și impactul posturilor vacante asupra dosarelor.
Experții intenționează să coreleze practicile judiciare din Republica Moldova cu constatările CEDO și să examineze inclusiv executarea hotărârilor pronunțate împotriva statului.
Bica a atras atenția asupra consecințelor pe care le pot avea procedurile judiciare îndelungate și privarea de libertate a persoanelor achitate ulterior.
„Dacă persoana respectivă a fost arestată preventiv și este achitată. Vă întreb pe dumneavoastră, cine îi dă înapoi anii în care a stat în pușcărie? Nimeni”, a declarat aceasta.
Experta a oferit și exemplul unui litigiu succesoral care durează 20 de ani, explicând că o hotărâre favorabilă pronunțată după o perioadă atât de lungă nu poate compensa întotdeauna timpul pierdut și prejudiciile suferite.
Cum vor fi publicate rezultatele și finanțată activitatea
Alina Mihaela Bica a anunțat că săptămâna viitoare urmează să fie lansat site-ul campaniei, unde vor fi publicate metodologia, criteriile de evaluare, registrul cauzelor propuse și respinse, precum și identitatea experților și observatorilor.
Va fi creată o bază de date publică, actualizată săptămânal, iar rapoartele de monitorizare vor fi publicate lunar. La finalul primului an va fi prezentat un raport general de evaluare, urmând să fie examinată posibilitatea continuării campaniei.
Opiniile și fișele întocmite de experți vor fi verificate de un Comitet de Validare. Fiecare constatare va trebui să fie susținută de documente și raportată la o normă juridică, iar faptele vor fi delimitate de interpretări, ipoteze și opinii.
În privința finanțării, Bica a precizat că donațiile, sponsorizările, sumele primite și destinația acestora vor fi raportate conform legislației române. Activitatea financiară va fi verificată inclusiv de un auditor, iar experții și observatorii vor semna declarații privind absența conflictelor de interese și a incompatibilităților.
„Surse, sume, destinație, totul este raportat, există auditor în afară de contabilul care ține partida deschisă pe parte de buget, sumele sunt trasabile, totul este la vedere”, a declarat experta.
Alina Mihaela Bica a insistat asupra caracterului nepartizan al campaniei, precizând că aceasta nu va stabili vinovăția unor persoane, nu va evalua oportunitatea politică a reformelor și nu va substitui instituțiile statului.
„Nu avem partizanat, avem texte și proceduri, nu autori, nu avem verdicte despre persoane și avem separare structurală”, a declarat aceasta.
Experta a menționat că, în viitor, inițiativei i s-ar putea alătura specialiști din alte state ale Uniunii Europene, foști judecători ai Curții Penale Internaționale și experți care au activat în instituții din afara Europei.
„Legea se scrie public, procesul se judecă public, noi doar urmărim fiecare pas. Suntem doar observatori”, a conchis Alina Mihaela Bica.
Potrivit organizatorilor, Comitetul pentru Justiție va urmări ca evaluarea activității instituțiilor să se bazeze pe documente, norme juridice și rezultate verificabile, iar eventualele deficiențe identificate să fie însoțite de propuneri concrete pentru prevenirea repetării acestora.
Amintim că Platforma Civică „Bună ziua!” a fost creată la inițiativa lui Veaceslav Platon.

