Cetățeni ai Republicii Moldova sunt vizați în mai multe anchete internaționale privind presupuse operațiuni de sabotaj și destabilizare organizate de serviciile secrete ruse în Europa. Doi moldoveni au fost reținuți în România în dosare instrumentate de autoritățile din Franța și Lituania, iar un altul este cercetat în Republica Moldova pentru presupusa organizare a unei rețele care ar fi pregătit asasinate în Ucraina. Cazurile au fost documentate într-o investigație publicată de Europa Liberă.
Potrivit publicației, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, au fost documentate aproximativ 180 de incidente de sabotaj și alte acțiuni clandestine în state europene. Acestea ar include incendieri, acte de vandalism și operațiuni de intimidare, atribuite unor persoane recrutate de Rusia.
Experții descriu persoanele implicate drept „agenți de unică folosință”. Acestea nu ar avea, de regulă, pregătire specială sau legături directe cu serviciile de informații, fiind atrase în operațiuni punctuale în schimbul unor recompense financiare.
Acuzat că ar fi coordonat vandalizări la Paris
Unul dintre cazurile prezentate de Europa Liberă îl vizează pe Iurie Manic, în vârstă de 51 de ani, reținut în România la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Autoritățile franceze îl suspectează că ar fi coordonat, la indicațiile unor persoane aflate în legătură cu Rusia, mai multe acțiuni de vandalism în capitala Franței. În vara anului 2024, acesta ar fi recrutat mai mulți cetățeni moldoveni pentru a realiza graffiti cu imagini de sicrie și mesaje împotriva implicării Franței în sprijinirea Ucrainei.
Printre obiectivele vizate s-ar fi numărat sediul Adunării Naționale a Franței și clădirea publicației Le Figaro.
Conform documentelor judiciare franceze, Manic ar fi organizat transportul a doi cetățeni moldoveni la Paris. Aceștia au ajuns în capitala Franței în iunie 2024, cu avionul, prin Istanbul. Unul dintre participanți le-ar fi spus anchetatorilor că i s-au promis 500 de euro pentru două zile de activitate.
Investigatorii ar fi găsit în telefoanele persoanelor reținute fotografii ale șabloanelor utilizate pentru inscripții, redactate în mai multe limbi, inclusiv engleză, italiană și rusă.
În dosar este menționat și Alexandr Grigorenco, presupus coordonator al operațiunii, care ar fi fost implicat anterior în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova asociate Partidului Șor. Acesta este dat în căutare.
Iurie Manic era căutat de autoritățile franceze de aproape un an și riscă până la cinci ani de închisoare. După reținerea sa în România, acesta a fost însă eliberat, în urma deciziei Curții de Apel Iași de a respinge solicitarea autorităților franceze privind prelungirea termenului pentru preluarea sa.
Europa Liberă amintește că, într-un alt dosar, în aprilie 2026, șapte cetățeni moldoveni au fost amendați în Franța cu sume cuprinse între 1.000 și 10.000 de euro pentru realizarea unor graffiti la Paris.
Suspectat de implicare în incendierea unor colete în mai multe țări
Un alt cetățean moldovean, Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, originar din raionul Ialoveni, a fost reținut în România la sfârșitul lunii septembrie. Acesta este suspectat de autoritățile din Lituania de implicare în două infracțiuni de terorism, într-un dosar privind expedierea unor colete incendiare în mai multe state europene.
Potrivit informațiilor din mandatul de arestare emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi aderat la o grupare teroristă la mijlocul anului 2024 și ar fi participat la atacuri asupra bunurilor unor companii internaționale de curierat.
În iulie 2024, patru colete care conțineau dispozitive incendiare au fost expediate din Lituania. Unul a luat foc pe 20 iulie, într-un centru de marfă DHL de pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania, înainte de a fi încărcat într-o aeronavă cu destinația Marea Britanie.
Două zile mai târziu, un alt colet a provocat un incendiu într-un depozit DHL din Birmingham, iar un al treilea a luat foc într-o remorcă de camion din Polonia. Al patrulea dispozitiv a fost confiscat înainte de a se activa.
Procurorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de cetățeni ruși cu legături în serviciile de informații militare ale Federației Ruse. Pentru executarea sarcinilor ar fi fost recrutați cetățeni din Lituania, Rusia, Letonia, Estonia, Ucraina și Republica Moldova.
Recrutarea s-ar fi făcut prin intermediul relațiilor personale și al aplicației Telegram, iar recompensele ar fi fost achitate inclusiv în criptomonede.
Ancheta, desfășurată în colaborare cu autoritățile din Germania, Lituania, Polonia, Olanda și Marea Britanie, a dus la identificarea a 22 de suspecți în Lituania și Polonia. Cinci persoane sunt căutate la nivel internațional, printre acestea fiind și Alexander Casian, care deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse.
Potrivit presei, Sergiu Gurschi a mai fost condamnat în Republica Moldova la patru ani de închisoare cu suspendare pentru omor neintenționat, într-un dosar în care și-a recunoscut vina.
Un moldovean ar fi pregătit asasinate în Ucraina
Un al treilea caz este investigat de autoritățile din Republica Moldova și îl vizează pe Nicolae Șerpeli. Acesta este suspectat că ar fi pus bazele unei rețele de asasini care urma să acționeze pe teritoriul Ucrainei.
Potrivit acuzațiilor, bărbatul ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruse în perioada în care se afla într-un penitenciar din Federația Rusă, iar ulterior ar fi primit sarcina de a coordona rețeaua.
Pentru executarea unor asasinate ar fi fost promise recompense de până la 400.000 de dolari, cu plăți efectuate prin intermediul criptomonedelor.
Recrutarea prin internet și recompensele financiare
Persoanele atrase în asemenea operațiuni nu sunt, în majoritatea cazurilor, agenți profesioniști. Kacper Rekawek, cercetător principal și șef de program la Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) din Haga, explică faptul că printre cei recrutați se regăsesc persoane obișnuite, foști infractori, membri ai unor grupări extremiste sau huligani.
Contactarea acestora s-ar face frecvent prin intermediul platformelor online, al Telegram sau prin relații personale. Uneori, persoanele recrutate sunt încurajate să atragă, la rândul lor, alți participanți.
Un studiu ICCT, care a analizat 172 de persoane implicate în asemenea incidente, arată că 95% dintre acestea nu aveau legături oficiale cu serviciile ruse de securitate.
Principalul factor care le-ar determina să participe este câștigul financiar. Sumele oferite diferă în funcție de riscurile și complexitatea sarcinilor: de la recompense mici pentru distribuirea afișelor sau realizarea graffiti-urilor, până la mii de euro pentru incendieri și acte de sabotaj.
Într-un caz investigat în Serbia, participanților li s-ar fi promis între 500 și 1.500 de euro pentru fiecare acțiune îndreptată împotriva comunităților evreiești și musulmane din Franța și Germania, pe lângă acoperirea cheltuielilor de transport și cazare.
Aproximativ 180 de incidente, documentate în Europa
Operațiunile clandestine atribuite Rusiei s-ar fi intensificat după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina. Un studiu publicat în aprilie 2026 de Universitatea din Leiden indică faptul că asemenea acțiuni ar urmări inclusiv diminuarea sprijinului european pentru Kiev.
Cercetătorii GLOBSEC au identificat peste 150 de incidente asociate Rusiei în perioada februarie 2022 – începutul anului 2026, iar estimările ulterioare au ajuns la aproximativ 180 de cazuri. Cele mai multe au fost înregistrate în Polonia, urmată de Franța, Lituania, Germania și Regatul Unit. Aproximativ o treime dintre acestea au implicat incendieri intenționate.
Printre exemple se numără incendierea, în 2024, a unui depozit din Londra în care era păstrat ajutor destinat Ucrainei. Procurorii britanici au atribuit organizarea atacului grupării Wagner. Dylan Earl, un cetățean britanic care ar fi luat legătura cu reprezentanții grupării prin Telegram, a recrutat alte persoane pentru executarea operațiunii. Cei implicați au primit pedepse care însumează 29 de ani de închisoare, iar prejudiciul a fost estimat la aproape un milion de lire sterline.
Alte acțiuni suspecte au fost investigate în Polonia. Ministrul ceh de Externe, Jan Lipavský, a declarat că numai în 2024 au fost înregistrate peste 100 de incidente suspectate că ar avea legătură cu Rusia. În Germania, autoritățile au raportat 320 de tentative de potențial sabotaj în 2025, însă stabilirea responsabilității rămâne dificilă în numeroase cazuri.
Experții explică extinderea acestor metode prin reducerea prezenței agenților ruși de informații în statele europene. Potrivit unui studiu GLOBSEC și ICCT, aproximativ 600 de agenți ruși au fost expulzați din țările europene începând cu 2018.
În acest context, recrutarea unor persoane fără pregătire specială ar permite organizarea unor operațiuni cu cheltuieli mai mici și cu riscuri reduse de expunere directă a structurilor care le-ar coordona.
Pentru a limita fenomenul, experții recomandă statelor europene să identifice și să blocheze canalele de recrutare, să consolideze măsurile de prevenire a amenințărilor hibride și să reducă posibilitățile grupărilor criminale de a obține câștiguri din asemenea activități.
Federația Rusă respinge în mod repetat acuzațiile privind recrutarea unor persoane pentru organizarea sabotajelor în Europa.
