Proiectul de lege privind consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei introduce noi reguli privind informațiile confidențiale și relația BNM cu Banca Centrală Europeană. În anumite situații, informațiile care constituie secret profesional ar putea să nu fie furnizate dacă divulgarea lor ar contraveni obligațiilor BNM față de Banca Centrală Europeană sau Sistemul European al Băncilor Centrale ori ar prejudicia interesele acestor instituții.
Astăzi, în plenul Parlamentului, deputata MAN, Olga Ursu, a cerut explicații clare privind modul în care vor funcționa aceste prevederi.
Deputata a întrebat dacă Parlamentul sau alte instituții ale Republicii Moldova ar putea solicita informații de la BNM, iar banca să refuze furnizarea acestora invocând obligațiile de confidențialitate față de BCE sau SEBC.
Olga Ursu a cerut să fie explicat clar ce nivel de secretizare introduce acest mecanism, în ce situații poate fi refuzată furnizarea informațiilor și de ce Parlamentul nu ar putea avea acces la anumite date.
Deputata MAN a subliniat că asemenea prevederi trebuie explicate clar, acum odată cu votarea noii legi, pentru că este vorba despre accesul instituțiilor statului la informații importante, iar limitele, condițiile și responsabilitățile trebuie să fie prevăzute exact în lege.
Secretara de stat a Ministerului Finanțelor a precizat că nici Ministerul Finanțelor nu cunoaște încă această informație, dar aceste norme de confidențialitate și restricționare a accesului la informații se vor aplica după aderarea Republicii Moldova la UE atunci când BNM va deveni membru cu drepturi depline al Sistemului European al Băncilor Centrale.
Pentru știri de ultimă oră, urmărește-ne pe canalul nostru de TELEGRAM!
