Ian Lisnevschi: Politicienii trebuie să țină cont de costul de imagine al aparițiilor TV

Sociologul Ian Lisnevschi susține că participarea politicienilor la anumite emisiuni televizate poate afecta încrederea publicului, chiar și atunci când aceștia folosesc platforma pentru a critica puterea. Declarația vine...

Sociologul Ian Lisnevschi susține că participarea politicienilor la anumite emisiuni televizate poate afecta încrederea publicului, chiar și atunci când aceștia folosesc platforma pentru a critica puterea. Declarația vine în contextul explicațiilor oferite de Alexandru Bujorean privind decizia de a nu mai participa la unele talk-show-uri politice.

Potrivit lui Lisnevschi, problema depășește calitatea unor jurnaliști și ține de modul în care publicul percepe instituțiile media. Sociologul citează date ale Intellect Group potrivit cărora încrederea în televiziune ar fi scăzut de la 32,6% la 14,8%, apropiindu-se ulterior de pragul de 10%. În același timp, 39,3% dintre cetățeni ar fi declarat că au încredere în internet și rețelele sociale, iar 37,5% nu ar avea încredere în mass-media.

Lisnevschi afirmă că nivelul ridicat de stres social influențează și modul în care oamenii consumă informația. Potrivit datelor prezentate de acesta, peste 40% dintre cetățeni evită știrile deoarece le asociază cu stresul.

În aceste condiții, susține sociologul, publicul tinde să evalueze informația nu doar prin conținutul mesajului, ci și prin asocierea cu postul de televiziune și cu invitații acestuia.

„Dacă o parte semnificativă a societății are o atitudine negativă față de putere, iar un canal este perceput constant drept apărătorul informațional al acesteia, el începe să preia o parte din această negativitate”, afirmă Lisnevschi.

Sociologul avertizează că aparițiile repetate ale unui politician pe un post perceput drept favorabil guvernării pot genera suspiciuni chiar și în rândul propriilor susținători. În acest context, Lisnevschi recomandă politicienilor să evalueze nu doar numărul aparițiilor televizate, ci și „costul reputațional” al acestora.

Pentru posturile percepute drept proguvernamentale, acesta propune, cu titlu de model, o strategie „1 la 3”: o apariție pe o astfel de platformă să fie urmată de cel puțin trei contacte cu audiențe alternative. Sociologul precizează că aceasta nu reprezintă o constantă științifică, ci un model de diversificare a expunerii publice.

În același timp, Lisnevschi recomandă politicienilor să evite platformele pe care dezbaterea politică este înlocuită de atacuri personale, etichetări și acuzații nedovedite.

„Când politicianul se teme de jurnalist — aceasta este forța jurnalismului. Când politicianul nu se teme de jurnalist, dar se teme că își va pierde încrederea doar pentru că a intrat în studioul lui — acesta este deja un diagnostic pentru postul de televiziune”, conchide Ian Lisnevschi.

Pentru știri de ultimă oră, urmărește-ne pe canalul nostru de TELEGRAM!

In this article