Un studiu recent realizat de Karolinska Institutet din Suedia, în colaborare cu Universitatea Columbia din SUA, a dezvăluit că inima dispune de un sistem nervos propriu, mult mai complex decât se credea anterior. Publicat în prestigioasa revistă Nature Communications, cercetarea, efectuată pe pești-zebră, deschide noi perspective pentru tratamentul bolilor cardiovasculare.
Deși anterior se considera că bătăile inimii sunt controlate exclusiv de sistemul nervos autonom, care transportă semnale din creier, studiul arată că rețeaua neurală a inimii joacă un rol mult mai sofisticat. Acest sistem nervos local, supranumit „mini-creier”, se află la suprafața peretelui cardiac și este esențial pentru menținerea ritmului cardiac, funcționând similar cu mecanismele ritmice controlate de creier, cum ar fi respirația.
Konstantinos Ampatzis, cercetător principal la Karolinska Institutet, a subliniat importanța descoperirii, care schimbă modul în care înțelegem funcționarea inimii. Studiul a identificat mai multe tipuri de neuroni în inima peștilor-zebră, unii având caracteristici asemănătoare celulelor stimulatorilor cardiaci. Aceste descoperiri ar putea influența semnificativ viitorul tratamentelor pentru afecțiunile cardiace.
Cartografierea detaliată a neuronilor a fost realizată prin tehnici avansate de secvențiere ARN și electrofiziologie. Cercetătorii își propun să studieze modul în care acest „mini-creier” interacționează cu creierul central în diverse situații, precum stresul sau exercițiile fizice, pentru a identifica noi soluții terapeutice.
Pentru știri de ultimă oră, urmărește-ne pe canalul nostru de TELEGRAM!
