Măsura urmează acordului președintelui american Joe Biden de a furniza arme americane similare Atacms cu rază lungă de acțiune.
Keir Starmer, prim-ministrul, a declarat la summitul G20 că Regatul Unit a recunoscut că trebuie să „dubleze” sprijinul acordat Ucrainei, în timp ce surse diplomatice au declarat că se așteaptă ca alte țări europene să urmeze exemplul SUA.
Prim-ministrul a declarat că, deși „nu va intra în detalii operaționale”, a recunoscut necesitatea de a face mai mult pentru a ajuta Ucraina, a cărei rețea electrică a fost grav afectată de un val de bombardamente rusești duminică.
„Am fost foarte clar de mult timp, trebuie să ne dublăm eforturile. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina dispune de ceea ce este necesar atâta timp cât este necesar, pentru că nu-i putem permite lui Putin să câștige acest război”, a declarat prim-ministrul.
Cu toate acestea, Rusia a acuzat Occidentul de escaladare și a declarat că Biden riscă să adauge „combustibil la focul” din Ucraina, iar în timp ce Donald Trump a rămas tăcut pe această temă, fiul său Don Jr a acuzat complexul industrial militar că dorește să declanșeze „al treilea război mondial”.
Rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km (155 mile), similare cu rachetele Atacms din SUA, și au fost oferite în trecut Kievului de către Marea Britanie și Franța pentru a lovi ținte din interiorul granițelor Ucrainei recunoscute la nivel internațional.
Însă SUA au păstrat un drept de veto efectiv asupra utilizării lor, deoarece furnizează un sistem de ghidare, iar lobby-ul repetat al Regatului Unit nu a reușit să schimbe poziția SUA, care a început să se înmoaie abia după victoria în alegeri a lui Donald Trump la începutul acestei luni.
Ucraina dorește să poată lovi cazărmi, centre logistice și de alimentare cu combustibil și baze aeriene aflate mai adânc în interiorul Rusiei pentru a contracara atacurile neîncetate ale Moscovei asupra țării sale. Rusia, în schimb, poate lovi ținte oriunde în Ucraina.
Biden a refuzat să permită utilizarea de rachete cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei, dar în cele din urmă a cedat duminică și a declarat că Ucraina ar putea utiliza rachete Atacms pentru a încerca să oprească o contraofensivă așteptată de aproximativ 50 000 de forțe ruse și nord-coreene la Kursk.
De asemenea, Ucraina a devenit din ce în ce mai exasperată de Marea Britanie în ceea ce privește rachetele cu rază lungă de acțiune, plângându-se la începutul acestei luni că nu numai că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește utilizarea acestora în interiorul Rusiei, dar că Marea Britanie a încetat să le mai furnizeze.
Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a acuzat SUA de escaladare. „Este clar că administrația demisionară de la Washington intenționează să ia măsuri pentru a continua să adauge combustibil la foc și să inflameze în continuare tensiunile din jurul acestui conflict”. El a adăugat: „Această decizie este nesăbuită, periculoasă, vizează o schimbare calitativă, o creștere calitativă a nivelului de implicare a Statelor Unite.”
Peskov a declarat că Putin și-a exprimat clar poziția în septembrie, când liderul rus a avertizat că mișcarea de a permite Kievului să folosească arme cu rază mai lungă de acțiune împotriva țintelor din interiorul Rusiei ar însemna că NATO ar fi direct „în război” cu Moscova.
Putin a declarat că Moscova va „lua deciziile adecvate în funcție de amenințările cu care ne vom confrunta” și a sugerat anterior că Moscova ar putea furniza arme cu rază lungă de acțiune altor țări cu scopul de a ataca ținte occidentale.
Jean-Noël Barrot, ministrul de externe al Franței, a declarat că președintele țării, Emmanuel Macron, a spus deja că Parisul este deschis să ia în considerare aprobarea utilizării rachetelor sale pentru a lovi solul rusesc. Rachetele Storm Shadow sunt fabricate de MBDA, o companie cu acționari britanici, francezi și italieni.
„Am spus deschis că aceasta este o opțiune pe care am lua-o în considerare dacă ar fi să permitem Ucrainei să lovească ținte de unde rușii agresează în prezent teritoriul ucrainean”, a declarat Barrot reporterilor la Bruxelles.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a descris decizia lui Biden drept „importantă” și „esențială”. Aceasta a declarat la Bruxelles: „Decizia părții americane, și aș dori să subliniez faptul că aceasta nu este o regândire, ci o intensificare a ceea ce a fost deja oferit de alți parteneri, este atât de importantă în acest moment”.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat, totuși, că Germania își menține decizia de a nu furniza Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acțiune. Decizia cancelarului Olaf Scholz de a reține cea mai puternică rachetă a sa a fost un punct semnificativ de dispută în Germania.
Dar au existat critici în Europa și din partea Ungariei, văzută ca cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE.
„Mainstream-ul pro-război a lansat ultimul său atac disperat asupra noii realități”, a scris pe Facebook ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, referindu-se la victoria recentă a lui Donald Trump.
„Politicienii hawkish înlăturați de la putere refuză să ia act de voința poporului. Acest lucru nu este doar nedemocratic, ci și extrem de periculos”, a adăugat Szijjártó.
Echipa lui Trump nu a comentat încă oficial mutarea lui Biden. Fiul președintelui ales, Don Jr, a criticat decizia, scriind pe X: „Complexul industrial militar pare să vrea să se asigure că declanșează al treilea război mondial înainte ca tatăl meu să aibă șansa de a crea pace și de a salva vieți. Trebuie să blocheze acele trilioane de dolari. Viața să fie blestemată! Imbecili!”
Elon Musk, un aliat apropiat al lui Trump, a afirmat pe platforma sa de social media, X, că Rusia va „răspunde reciproc” la aprobarea SUA.
Unii oficiali ruși și-au exprimat deschis speranța că viitoarea administrație Trump va anula decizia după preluarea mandatului la sfârșitul lunii ianuarie. „Acești tipi, administrația lui Biden, încearcă să escaladeze situația la maximum cât timp încă mai au putere și sunt încă în funcție”, a declarat deputatul rus Maria Butina.
Purtătorul de cuvânt al lui Starmer a declarat că prim-ministrul britanic „dorește ca aliații să se implice și să sprijine Ucraina” și că intenționează să reflecte acest lucru în conversațiile sale cu alți lideri la G20 de la Rio de Janiero. Nu este de așteptat ca prim-ministrul să aibă o întâlnire individuală cu Biden, deși aceștia se vor vedea în marja summitului.
Luni, John Healey, ministrul apărării, a folosit un limbaj similar cu privire la Storm Shadow în Camera Comunelor. Dând cel mai clar indiciu de până acum că se așteaptă o decizie pozitivă privind permiterea Ucrainei să utilizeze Storm Shadow în interiorul Rusiei, el a declarat deputaților: „Nu voi compromite securitatea operațională și nu voi comenta astăzi cu privire la sistemele cu rază lungă de acțiune”, înainte de a adăuga că Regatul Unit a recunoscut că Ucraina are nevoie de ajutor suplimentar. „Prim-ministrul a spus clar, așa cum o fac și eu astăzi în fața Parlamentului, că trebuie să dublăm sprijinul pentru Ucraina”, a spus el.
